SIDA avansează, în Europa de Est, în umbra covid-19 – reportaj AFP

Reportaj AFP, preluat de News.ro:

Pe o stradă din Bucureşti, toxicomani se înghesuie în jurul unei ambuanţe pentru a primi seringi, relatează AFP, în contextul în care toate privirile sunt îndreptate către covid-19, iar lupta împotriva HIV bate pasul pe loc şi SIDA avansează ascunsă în Europa de Est.

Alina Schiau, de la Asociaţia Română Anti-Sida (ARAS), străbate de trei ori pe săptămână cartiere sensibile din Bucureşti, pentru a veni în ajutor persoanelor vulenrabile şi a le furniza material steril, în scopul evitării unui risc de contaminare.

Însă stocurile scad, iar vizitele devin mai scurte. Din cauza lipsei fondurilor publice, în timp ce toate eforturile se concentrează asupra noului coronavirus, ambulanţa riscă să rămână în garaj începând din noiembrie, deplânge ea.

”Ce este mai scump? Să cumperi o seringă sau să tratezi un pacient toată viaţa sa?”, îşi exprimă indignarea colega sa, Ada Luca, furioasă din cauza lipsei de acţiune a Guvernului.

Încă dinaintea crizei santare, fostul bloc comunist se afla între regiunile cele mai afectate. În 2019, 76% dintre cazurile de SIDA diagnosticate pe bătrânul continent se înregistrau în partea sa de est, potrivit centrului European de Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC).

Iar covid-19 nu a făcut decât să agraveze situaţia.

DEPISTARE ÎN SCĂDERE PUTERNICĂ

”Stigmatizării căreia îi sunt în continuare vctime persoanele seropozitive în numeroase ţări, pandemia i-a adăugat provocări suplimentare”, declară AFP Davron Mukhamadiev, coordonatorul în Europa al al Crucii Roşii (FICR).

Din cauza închiderii spitalelor pentru alţi bolnavi decât cei cu covod-19 şi unor restricţii de călătorie, ”accesul la servicii de depitare şi diagnostic a fost restrâns”, precizează el.

Potrvit ONUSIDA, 140.000 de infectări cu HIV au fost înregistrate în Euroa de Est şi Asia Centrală în 2020, în scădere de la 170.000 în 2019. Departe de a indica o schimbare de tendinţă, această scădere reflectă o scădere ”brutală” a depistării, subliniază agenţia ONU.

România, o ţară cu 19 milioane de locuitori, care are aprocimativ 17.000 de pacienţi seropozitivi, a înregistrat o scădere cu o treime a testelor anul trecut.

La fel şi Bulgaria vecină. ”Centrele sanitare regionale au fost depăşite de depistarea covid-19 şi aproape că nu au mai făcut teste anti-HIV”, deplânge Alexander Milanov, de la Organizaţia naţională bulgară a pacienţilor.

”ABANDONAŢI”

Perturbând lanţurle logistice, pandemia a complicat totodată accesul bolnavilor la medicamente, subliniază Mukhamadiev.

Aceasta reprezintă o provocare în plus pentru românii seropozitivi, în contextul în care se află cu regularitate în pană de terapii, în această ţară al cărei buget alocat sănătăţii este cel mai mic în Uniunea Europeană (UE).

Pentru Alexandru Tantu, un informatician seropozitiv în vârstă de 28 de ani, care locuieşte la Bucureşti, argumentul absenţei resurselor ”nu ţine”.

”Ne simţim abandonaţi, de unde şi furia noastră”, declară tânărul AFP, evocând boli în care absenţa tratamentului sau întârzieri ale tratamentului riscă să aibă ”consecinţe ireparabile”.

Contactat de AFP, Ministerul Sănătăţii nu a răspuns, însă medici declară că aşteaptă o primă plată de fonduri, în urma unei rectificări bugetare aprobate de către Guvern.

Alexandru se declară ”privilegiat”, evocând faptul că are un loc de muncă stabil, însă spune că primeşte telefoane de la bolnavi care ”se gândesc la sinucidere”.

El reproşează statului faptul că nu şi-a recunoscut niciodată ”responsabilitatea istorică”, având în vedere că majoritatea morţilor din cauza SIDA îi sunt imputabile.

Aprocimativ 11.000 de copii născuţi în anii ’80, în regimul pronatalist al lui Nicoale Ceauşescu, au fost contaminaţi prin folosirea unor seringi nesterilizate în spitale sau orfelinate. SIDA era considerată, atunci, un rău care afecta doar ”Occidentul depravat”.

FRICĂ VISCERALĂ

Penurii de tratamente anti-sida, Alina Dumitriu, directoarea ONG-ului Sens Pozitiv, a cunoscut deja, însă credea că acele vremuri au trecut.

Între apeluri telefonice şi mesaje scrise de la pacienţi disperaţi, ea triază comprimate – donaţii primite din străinătate – pe care le va trimite celor a căror viaţă depinde de ele, zeci de persoane pe săptămână.

Ea furnizează uneori şi unor spitale, care ”au trebuit să taie din bugetul destinat bolnavilor de SIDA, pentru a face faţă afluxului de cazuri grave de covid-19”.

Noile terapii prelungesc durata vieţii, însă ”aceşti bolnavi trăiesc mereu cu o frică viscerală, neştiind dacă mâine vor mai avea medicamente”, îşi exprimă nemulţumirea Dumitriu.

Într-o geantă mare şi roşie, ea transportă pilule în valoate de câteva miide euro, devenită o ”traficantă de medicamente” în pofida voinţei sale.