Sfârșitul democrației: Cum au influențat canalele Telegram pro-ruse alegerile din România (analiză OpenMinds)

OpenMinds a explorat canalele Telegram din România în perioada campaniei electorale și a constatat că fiecare al patrulea canal a servit drept canal direct pentru propaganda rusă.

• OpenMinds se definește ca fiind o companie de tehnologie de apărare cognitivă care contracarează influența autoritară în lupta pentru societăți libere și deschise.
• OpenMinds lucrează cu peste 30 de guverne și organizații din întreaga lume, inclusiv Ucraina, Marea Britanie și guverne membre NATO, agenții StratCom de top și instituții de cercetare.

Alegerile prezidențiale din 2024 din România au fost anulate de Curtea Constituțională pe 6 decembrie, se arată în această analiză publicată la începutul lunii mai. Unul dintre motivele anulării a fost un raport declasificat al serviciilor de informații care a sugerat că un „actor de stat” a fost în spatele creșterii popularității lui Călin Georgescu, în special pe TikTok. Această anulare, împreună cu contestațiile juridice și investigațiile ulterioare privind campania lui Georgescu, supranumit „Mesia TikTok”, a dus în cele din urmă la interzicerea acestuia de a se prezenta la reluarea alegerilor din 2025, o decizie confirmată de Curtea Constituțională a României la începutul lunii martie, pe fondul protestelor și al instabilității politice.

Totuși, Georgescu rămâne o figură influentă în politica internă și internațională.  Susținătorii săi sunt mobilizați efectiv pe străzi, numind guvernul „hoți” și acuzându-l de „lovitură de stat”. În urmă cu câteva săptămâni, Tucker Carlson i-a luat un interviu lui Georgescu, în care acesta a declarat că România ar putea fi folosită de NATO ca punct de plecare pentru „Al Treilea Război Mondial” – un ecou al afirmației sale din ianuarie într-un interviu cu Alex Jones.

Pe contul său X, Elon Musk a spus că interzicerea accesului lui Georgescu la alegeri este „o nebunie”. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a susținut că orice alegeri fără Georgescu ar fi „ilegitime”. Cu toate acestea, un alt candidat ar putea fi o opțiune benefică pentru Kremlin. Numele lui este George Simion.

Acum, Simion joacă rolul de succesor al lui Georgescu, deși nu în mod explicit. El este șeful Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), de extremă dreapta. Lui Simion îi este interzisă intrarea în țările vecine, Moldova și Ucraina, din cauza atacurilor asupra integrității teritoriale a ambelor țări. Partidul său a cerut stoparea sprijinului pentru Ucraina, iar el a susținut că va tăia toate ajutoarele pentru refugiații ucraineni dacă va fi ales președinte. Potențiala sa președinție ar fi reprezentat o victorie pentru Kremlin. De asemenea, Simion își descrie partidul drept „aliat natural al Partidului Republican” și „perfect aliniat ideologic cu mișcarea MAGA”.

Simion este foarte critic la adresa mass-media tradiționale. Contul său X prezintă în mod regulat hashtag-uri cu cuvântul „cenzură”. Una dintre postările sale spune: „Establishmentul corupt ascunde și șterge postările mele pe anumite rețele sociale. Acești globaliști nu pot suporta ideea că pot fi înfrânți și își pot pierde puterea. Acesta este motivul pentru care zdrobesc libertatea și impun cenzura”. Exact în această situație Telegram dă adăpost extremei drepte și altor voci radicale.

Rețeaua Telegram din România

Telegram este departe de a fi rețeaua socială de primă alegere atunci când vine vorba de România. Potrivit unei companii de consultanță, Kepios, Telegram este mult în urma unor giganți precum Facebook, Instagram, WhatsApp și TikTok. Totuși, 26% dintre români o folosesc cel puțin o dată pe lună.

Telegram, cu reguli de moderare mai puțin stricte, este adesea folosită de extrema dreaptă și alte grupuri radicale din țările europene, deoarece aceste postări ar putea fi interzise pe platformele principale. O strategie comună este de a menține o prezență de mare anvergură pe platforme precum Facebook, folosind în același timp Telegram pentru conținut „necenzurat” destinat susținătorilor liniei dure sau pentru a extinde ușor raza de acțiune. Această din urmă strategie este evidentă în România, unde outlet-uri mainstream precum G4Media și Digi24, precum și bloggeri politici precum Aurelian Popa și Dan Diaconu, își mențin prezența în și dincolo de Telegram.

În total, OpenMinds a identificat 202 canale în limba română care pot fi împărțite în diferite clustere.

• ‍Cel mai mare cluster, care ocupă un sfert din rețea, este format din canale de dreapta și anti-UE (50 de canale). Cea mai mare parte a conținutului lor, 42%, este dedicată Ucrainei, iar 30% este despre știrile din România.
• Al doilea grup este format din canale conspiraționiste (39), care dedică o treime din conținutul lor teoriilor conspiraționiste și altor informații alternative neverificabile pe diverse teme, cum ar fi sănătatea, politica sau religia.
• ‍Al treilea cluster este format din actori locali pro-Kremlin (39) – canale care sunt oarecum similare cu extrema dreaptă în ceea ce privește politica internă, dar care dedică mai mult conținut perspectivei pro-Kremlin nu numai asupra Ucrainei (43%), ci și asupra politicii internaționale (18%). De asemenea, acest cluster include trei canale rusești care se adresează românilor: versiunile moldovenească și română ale Sputnik, și ambasada Rusiei în România.
• ‍Al patrulea cluster este format din media relativ neutre și agregatoare de știri (30), cu mai mult de 80% din conținut împărțit între știri românești, ucrainene și internaționale.
• ‍Al cincilea este una dintre caracteristicile distincte ale rețelei românești – canalele religioase (15). Deși majoritatea conținutului lor este în mare parte apolitic, acestea ar putea oferi totuși puncte de vedere politice conservatoare asupra politicii românești.

‍Clusterul pro-Kremlin, împreună cu extrema dreaptă, este principalul diseminator al narațiunii despre transformarea României într-o „dictatură”. În perioada care a urmat anulării alegerilor, OpenMinds a detectat peste 1.500 de mențiuni cu privire la transformarea României într-o „dictatură sub controlul mafiei globaliste”, cu o medie de aproape 13 mențiuni pe zi în diferite clustere antiguvernamentale. Creșterea este evidentă – o săptămână de vârf a înregistrat cu 38% mai multe mențiuni decât întreaga lună anterioară. 63% din conținut a fost postat de canalele pro-Kremlin.

‍Pretextul „opunerii dictaturii” a devenit tactica de mobilizare a alegătorilor. Canalele religioase au acuzat guvernul că pregătește o „lovitură de stat” și că intenționează să distrugă toate „organizațiile patriotice și creștine”. Politiciana de extremă dreapta Diana Șoșoacă, suspendată de două ori de la participarea la alegeri, i s-a adresat lui Putin la 16 martie și a afirmat că România este „adevărata dictatură” cu guvernul ilegitim care nu reflectă voința poporului. Alte canale consideră protestele în masă, cu sprijinul partidelor de extremă dreapta, drept una dintre puținele modalități de a inversa ‘tirania’.

‍Vectorii propagandei pro-Kremlin

În cadrul scenei românești Telegram, OpenMinds a găsit 48 de vectori de propagandă rusă, constituind 24% din rețea. Canalele vector au repostat în mod constant propaganda rusă de la începutul anului 2022. Sursele au inclus versiuni în limba engleză sau română ale mass-media sponsorizate de stat, cum ar fi RT și Sputnik, un canal al ambasadei ruse în România, și alte canale pro-Kremlin, cum ar fi bloggerii de război și agregatoarele de știri.

‍Un exemplu este amplificarea vocilor oficialilor ruși, cum ar fi afirmația purtătorului de cuvânt al MAE, Maria Zaharova, cu privire la „anularea” culturii ruse în România. Altele includ promovarea știrilor legate de Ucraina cu o tentă pro-Kremlin, cum ar fi blamarea Ucrainei pentru oprirea tranzitului de gaze rusești.

‍În total, OpenMinds a găsit peste 4.000 de repostări unice din mediile de propagandă rusești, ceea ce înseamnă 103 pe lună în medie. Printre liderii din „tabloul de bord” al vectorilor românești se numără mai ales canale care tind să îmbine optica pro-rusă cu teoriile conspirației (precum canalele catrinaLudwig și cathysoim) sau naționalismul de dreapta (DanMVChiticNecenzurat, dianafangrup). Acest context este obișnuit pentru țările europene, deoarece acestea consideră că Telegram este un paradis împotriva „cenzurii”.

‍Dincolo de redifuzarea directă a conținutului pro-Kremlin, o tactică mai subtilă implică canale relativ „curate” care partajează postări. Acestea pot omite opiniile pro-Kremlin evidente (de exemplu, cu privire la scenariile de încetare a focului sau la rolul UE), dar ajută totuși narațiunile maligne să ajungă la un public mai larg. OpenMinds a identificat 48 de vectori și 58 de canale conexe – 52% din întregul Telegram românesc. Numărul real poate fi chiar mai mare, deoarece unele canale ar putea folosi modalități mai puțin deschise pentru a răspândi punctul de vedere al Kremlinului.

‍Canalele Telegram au susținut candidații „anti-sistem”

Nemulțumirea generalizată față de guvern apare în majoritatea grupurilor. Pentru a evalua atitudinile față de guvern și candidați, OpenMinds a grupat grupurile de extremă-dreapta, anti-UE, conspiraționiste și religioase într-o categorie anti-sistem, pe baza conținutului lor politic. A efectuat apoi analiza sentimentelor pentru a observa perspectiva fiecărui cluster.

‍Criticile la adresa actualului guvern îi vizau în primul rând pe fostul președinte Klaus Iohannis și pe fostul prim-ministrul Marcel Ciolacu. Iohannis este acuzat pe scară largă – chiar și dincolo de actorii anti-sistem – că nu a reușit să abordeze problema corupției. Ciolacu și partidul său au fost acuzați că fac jocul candidaților de dreapta și nu reușesc să prezinte o alternativă unitară pentru a contracara mișcările populiste.

‍Majoritatea grupărilor mențin o poziție relativ neutră față de un candidat-cheie, George Simion. Chiar și actorii de dreapta îl critică ocazional, prezentându-l ca făcând parte din „sistem” pentru participarea la ceea ce ei consideră a fi alegeri nelegitime. Această „opoziție internă” pune, de asemenea, la îndoială sinceritatea sa în susținerea lui Georgescu, sugerând că este o simplă tactică pentru a obține voturi.

‍Crin Antonescu a fost portretizat mai pozitiv în cadrul clusterelor de știri și pro-UE, în timp ce a fost criticat în clusterul anti-sistem. Cu toate acestea, atitudinea clusterului pro-UE tinde să fie mai negativă decât cea a știrii din cauza suspiciunilor că acesta nu este o figură politică independentă, ci un „pion” sub influența lui Ciolacu.

‍Cea mai pozitivă reprezentare în rândul grupării pro-europene a fost cea a Elenei Lasconi, în ciuda faptului că era un candidat nerealist pentru câștigarea alegerilor. Deși este un outsider, ea este prezentată ca singura alternativă adecvată la guvernul actual dintre candidați.   

  În ciuda clasării pe primele locuri în sondaje, Nicușor Dan și Victor Ponta primesc cea mai mică acoperire în Telegram, ceea ce duce la fluctuații potențiale ale sentimentului. Majoritatea mențiunilor sunt orientate spre știri, în timp ce postările încărcate emoțional tind fie să laude extrema dreaptă, fie să critice puternic elita conducătoare.

‍Canalele pro-Kremlin arată o aliniere consecventă în narațiunile lor atât despre Simion (și extrema dreaptă), cât și despre „sistem”. Dincolo de repostarea conținutului rusesc privind războiul sau afacerile internaționale, unele adoptă direct și perspectivele rusești privind alegerile din România.

‍Rusia a fost activă în sprijinirea campaniei lui Georgescu și în criticarea guvernului pentru anularea alegerilor din 2024, canalele locale pro-Kremlin și de extremă dreapta preluând unele dintre aceste narațiuni.

‍Agregatorul românesc de știri de dreapta, @Wallachian_Gazette, a repostat o publicație a Rybar (o instituție de propagandă aflată sub atenta supraveghere a guvernului SUA) care favorizează ideile lui Georgescu. Un alt exemplu include compararea actualului guvern român cu guvernarea lui Ion Antonescu, care a fost un dictator din al Doilea Război Mondial și unul dintre autorii Holocaustului. Comparația a fost plasată în contextul în care Klaus Iohannis, fost președinte al României, a fost acuzat că trăgea România în război cu Rusia. Un caz similar include un repost al publicației Sputnik despre planificarea NATO de a deschide un „al doilea front” împotriva autoproclamatului satelit rusesc, „Republica Pridnestroviană Moldovenească”.

În timpul campaniei prezidențiale, mass-media susținute de statul rus nu sunt atât de active. Cu toate acestea, abordarea mai favorabilă față de Simion este evidentă. De exemplu, în timpul recentelor proteste de la București, RT l-a plasat în centrul atenției, subliniind afirmațiile sale cu privire la faptul că guvernul actual transformă România într-o „republică bananieră”. Exemple mai recente includ citarea interviului lui Tucker Carlson cu Gerogescu, care a susținut că NATO „nu are nevoie de România liberă” – deși nu îl menționează direct pe Simion, ci joacă subtil cu narațiunile sale.

În general, este evident că canalele românești din toate clusterele sunt preocupate de viitorul României.

Transformarea într-o „dictatură”

‍Numirea actualului guvern român drept „dictatură”, „mafie”, „globaliști” și „deep state” s-a dovedit a fi o parte obișnuită a cărții de joc a susținătorilor pro-Georgescu. George Simion a numit anularea alegerilor un „sfârșit al democrației”, subliniind că situația politică actuală din România nu se referă doar la țară, ci la viitorul democrației în întreaga Europă.

‍Narațiunile despre transformarea României într-o „dictatură” coincid cu viziunea oficialilor ruși asupra evenimentelor. Dmitri Medvedev a comentat persecuția lui Georgescu spunând că „statul profund a pus efectiv democrația la șase picioare sub pământ” și a comparat sarcastic guvernul român cu regimul lui Nicolae Ceaușescul

‍Anularea și dinamica generală a politicii românești au dat naștere „fantomei” lui Nicolae Ceaușescu.

În context electoral, forțele antiguvernamentale au avut abordări oarecum contradictorii față de imaginea lui Ceaușescu și, mai larg, față de moștenirea regimului comunist din România. După anularea rezultatelor, o tabără a început să compare actualul guvern cu regimul anterior. Dan Chitic, un șef al Coaliției pentru Națiune, de extremă dreapta, a pus un banner pe Facebook cu două date – martie 1945 (instaurarea regimului comunist) și martie 2025 (respingerea candidaturii lui Georgescu la realegere). O altă tabără îl compară de fapt pe Georgescu cu Ceaușescu într-o lumină pozitivă – susținând că ambii s-au confruntat cu acuzații fără nicio dovadă. Ambele tabere au abordări opuse ale imaginii lui Ceaușescu, dar sunt totuși unite într-un singur lucru – susținerea lui Georgescu.

‍În timp ce George Simion ia avânt și conduce în sondajele din primul tur, făcând campanie pentru „restaurarea democrației” în România, viitoarele alegeri sunt cruciale pentru poziția regională a NATO. Rolul-cheie al României ca centru logistic pe flancul estic al Alianței, cuplat cu construirea de către NATO a celei mai mari baze militare europene lângă Constanța, subliniază această importanță. În timp ce Simion susține sprijinul pentru NATO sub conducerea SUA, viitorul României în UE și garanțiile de securitate pentru Ucraina, Bruxelles-ul va monitoriza îndeaproape alegerile. Intenția lui Simion de a-l readuce pe Georgescu în politică ridică îngrijorări cu privire la posibilitatea ca Kremlinul să obțină un nou cal troian în cadrul UE.

‍Metodologie

Cercetarea OpenMinds a cuprins colectarea a 4.717.615 mesaje de pe 252 de canale Telegram de limbă română, rusă și engleză care acoperă România și Moldova și care au fost repostate de canale de limbă română, în perioada 1 ianuarie 2022 – 4 aprilie 2025. Apoi a fost filtrat doar conținutul în limba română, OpenMinds concentrându-se pe 3.116.747 de mesaje de pe 202 canale.

‍Selecția canalelor Telegram a fost formată folosind strategii multiple: pe baza statisticilor Telemetrio și a datelor privind reposturile între canale. Această abordare a asigurat o acoperire largă a diferitelor surse de informații. Folosind API-ul Telegram, OpenMinds a analizat conținutul acestor canale Telegram și informații despre sursele de repost pentru fiecare canal.

‍Pentru a clasifica canalele conducătoare, OpenMinds a aplicat criteriul reposturilor sau referințelor la canale media, organizații și bloggeri ruși. Verificarea manuală a fost efectuată pentru a exclude coincidențele aleatorii.

‍Clasificarea ulterioară a canalelor a fost efectuată în funcție de patru categorii principale: Pro-Kremlin, Extremă dreaptă / anti-UE, Conspirație, Religie, Știri, Pro-UE / pro-Ucraina. Etichetarea a fost făcută manual. Canalele pro-Kremlin au fost identificate prin promovarea pozițiilor guvernului rus, conținutul anti-ucrainean și acoperirea distorsionată a războiului ruso-ucrainean. Canalele de extremă dreaptă/anti-UE au fost identificate prin retorica ultranaționalistă și xenofobă, sentimentele anti-imigrație, promovarea valorilor autoritare și o poziție critică față de Uniunea Europeană. Canalele conspiraționiste au fost caracterizate prin promovarea unor explicații alternative pentru evenimentele mondiale, teorii despre societăți secrete și elite globale și retorică anti-sistem. Clusterul religios a fost identificat prin conținut predominant legat de biserică, cum ar fi citate din Biblie sau știri despre Biserica Ortodoxă Română. Clusterul Știri este caracterizat prin publicații relativ neutre și fără o temă distinctă de conținut. Canalele pro-UE / pro-Ucraina au repostat conținut din media și bloggeri ucraineni, au susținut candidații liberali români și au avut o poziție critică față de Kremlin.

Pentru a identifica principalele clustere tematice din matricea de mesaje, OpenMinds a utilizat modelarea temelor. Această metodă de învățare automată a permis  descoperirea modele și gruparea documentelor în funcție de similaritatea conținutului. Pentru fiecare grup identificat, au fost generate scurte rezumate tematice utilizând modelul lingvistic GPT 4o-mini, oferind echipei de cercetare o imagine de ansamblu a principalelor direcții ale discursului în toate cele patru teme de cercetare.

‍Analiza sentimentelor privind candidații și guvernul român a fost realizată pe baza datelor filtrate care conțineau mențiuni ale politicienilor și partidelor cheie din România. Folosind modelul Gemini-2.0-flash, OpenMinds a extras obiectele de mențiune (candidații la președinție și guvernul) și a determinat sentimentul declarațiilor. Pentru a ține seama de prejudecățile negative inerente ale mass-mediei, a dezvoltat un indice de sentiment modificat în care mențiunile neutre sunt ponderate ca fiind moderat pozitive (0,6). Această abordare reflectă faptul că neutralitatea în mass-media polarizată reprezintă adesea o alegere conștientă pentru o acoperire echilibrată. Indicele sentimentului este calculat ca (Pozitiv + 0,6*Neutru – Negativ) / (Pozitiv + Negativ + Neutru), recunoscând faptul că absența acoperirii negative poate fi interpretată ca un semnal relativ pozitiv.