Seceta a afectat până la 70% din culturile de porumb şi floarea soarelui din județul Timiș / Fermierii pot solicita despăgubiri

Seceta din ultimele trei luni a afectat între 40% şi 70% din culturile agricole din judeţul Timiş, înfiinţate în primăvara acestui an, în special pe cele de porumb şi floarea soarelui, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Timiş, dr. ing. Codruţ Călin Ancheş.

Reprezentanţii DAJ Timiş şi ai APIA sunt în teren pentru evaluarea pagubelor produse de seceta pedologică şi atmosferică.

Fermierii afectaţi pot trimite înştiinţări către primăriile aferente până cel târziu 15 octombrie inclusiv, doar pentru culturile înfiinţate în această primăvară, procesele verbale de calamitate urmând să se întocmească până la 30 noiembrie, cel târziu.

„Judeţul Timiş a fost grav afectat de temperaturile ridicate din cursul lunilor iunie, iulie şi august, în care s-a localizat puternic seceta pedologică la culturile agricole înfiinţate în primăvara acestui an. Am în vedere, în special, culturile de porumb (105.000 ha), floarea soarelui (82.000 ha) şi soia (18.000 ha). Culturile de porumb şi floarea soarelui prezintă aspecte vizibile de vătămare, de arsură, cauzată de seceta pedologică şi atmosferică. La aceste culturi vor fi pierderi totale sau parţiale”, spune Codruţ Călin Ancheş.

Potrivit şefului DAJ Timiş, culturile de porumb prezintă talie redusă, ştiuleţi neformaţi, iar datorită căldurii extrem de ridicate din luna iulie, procesul de polenizare nu a putut avea loc, chiar dacă s-a format ştiuletele, acesta prezintă o cantitate foarte redusă de boabe. Şi culturile de floarea soarelui prezintă talie redusă, inflorescenţă de mărime mică şi mijlocie şi boabe seci.

„Deşi fermierii au respectat tehnologia de cultivare a culturilor de porumb şi floarea soarelui, perioada optimă, densităţile de semănat, aplicarea îngrăşămintelor şi a pesticidelor asupra culturilor, seceta va influenţa considerabil producţiile din anul acesta. DAJ Timiş a început imediat (…) evaluarea culturilor afectate pentru a putea veni în sprijinul fermierilor pentru eliberarea terenului agricol. În urma Rapoartelor operative trimise de către unităţile administrativ-teritoriale (UAT) din judeţ, s-au desfăşurat constatări pentru pagubele produse de seceta pedologică în 30 de UAT-uri, procesul de evaluare fiind în dinamică. Din procesele verbale întocmite până acum, rezultă un procent (afectat, n.r.) cuprins între 70% – 80% pentru cultura de porumb, iar pentru cultura de floarea soarelui, între 40% – 70%. Conform legislaţiei, dacă fermierul doreşte eliberarea terenului înaintea evaluării pagubei de către comisia de specialitate, are obligaţia de a lăsa 5% din suprafaţa declarată pentru a se face o evaluare produsă de calamitate”, detaliază directorul DAJ, Codruţ Călin Ancheş.

Pe de altă parte, seceta a afectat şi cursurile de apă din bazinul hidrografic administrat de Administraţia Bazinală Apele Banat (ABAB).

Purtătorul de cuvânt al ABAB, Sorina Neaga, a declarat, pentru AGERPRES, că lacul Surduc, cu o suprafaţă de 460 de hectare şi care reprezintă principalul rezervor de apă pentru irigaţii şi populaţie, inclusiv a municipiului Timişoara, are acum coeficientul de umplere de 78% (aproape 19 milioane de metri cubi)

„Principalele cursuri de apă din Banat (Bega, Timiş, Bârzava, Caraş, Nera) înregistrează debite şi niveluri mici, deoarece aportul de apă adus de afluenţi este scăzut, din cauza precipitaţiilor deficitare şi a temperaturilor ridicate. Începând cu luna iulie, ca în fiecare an, avem cursuri de apă care seacă sau băltesc pe anumite tronsoane. Acest fenomen apare în urma precipitaţiilor scăzute şi a temperaturilor ridicate şi variază, în timp, în funcţie de perioadele secetoase şi caniculare, când evaporaţia este foarte mare. Aceste râuri nu asigură alimentarea cu apă a vreunei localităţi”, a subliniat Sorina Neaga.

Râul Moraviţa, în arealul staţiei hidrometrice Moraviţa prezintă secare, iar la Şemlacu Mare, băltire. În bazinul hidrografic Bega, pe râul Chizdia în arealul Ghizela prezintă secare, iar pe râul Hăuzeasca, la Fârdea, băltire. În bazinul hidrografic Timiş, pe râul Şurgani, la Chevereş, este băltire, iar pe râul Tău, la Soceni, băltire.

În bazinul hidrografic Bârzava, pe râul Vornic, la Ramna, este secare. În bazinul hidrografic Bega Veche, pe râul Bega Veche, la Pişchia şi Cenei este secare, la fel ca şi pe râul Apa Mare, la Satchinez şi Becicherecul Mic. În bazinul hidrografic Caraş, râul Ciornovăţ prezintă băltire la Comorâşte, la fel ca şi râul Ciclova, la Vrăniuţ.