Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a cerut miercuri reducerea dimensiunii şi bugetului armatei ruse, pentru a se încheia războiul în Ucraina, în timp ce Bruxelles-ul examinează noi sancţiuni împotriva Rusiei şi Statele Unite au propus un plan de pace în care la unul dintre puncte se propune reducerea forţelor armate ucrainene, relatează agenţia EFE conform Agerpres.
„Dacă vrem să prevenim continuarea acestui război, atunci trebuie să reducem armata Rusiei şi de asemenea bugetul său militar”, a spus Kaja Kallas la o conferinţă de presă, după o reuniune virtuală a miniştrilor de externe ai statelor UE pentru discutarea planului de pace propus de SUA.
Când o ţară alocă armatei sale „circa 40%” din bugetul naţional, „aceasta înseamnă că vrea să-l folosească din nou”, crede Kaja Kallas, fostă şefă a guvernului eston şi care se află pe o listă a autorităţilor ruse cu persoane date în urmărire, după ce în această funcţie şi în cea actuală de şefă a diplomaţiei UE a susţinut măsurile cele mai radicale împotriva Rusiei.
„Aceasta este o ameninţare pentru noi toţi şi acesta este motivul pentru care accentul ar trebui pus pe concesiile pe care le va face Rusia”, mai crede şefa diplomaţiei UE, care a precizat că nu este de acord cu limitarea efectivelor armatei ucrainene propusă în proiectul de plan de pace american. Accentul trebuie pus pe concesiile şi limitările impuse Rusiei, „astfel încât aceasta să nu meargă mai departe şi să nu aibă posibilitatea de a invada din nou”, a insistat Kallas.
Pentru ca războiul din Ucraina să nu se repete sau să „continue şi să se extindă mai departe”, este necesar să „avem o pace justă şi durabilă”, a indicat ea. „Voi lupta pentru aceasta cât timp voi putea, întrucât cred că este de asemenea o chestiune de interes mai larg pentru securitatea europeană. Dacă agresiunea dă rezultate, ea va servi drept o invitaţie de a folosi din nou agresiunea şi în alte părţi, iar aceasta este o ameninţare pentru toţi în lume, în special pentru ţările mici”, a mai susţinut şefa diplomaţiei UE.
Articolul continuă mai jos
Ea a invocat în sprijinul raţionamentului său o afirmaţie a politicianului belgian Paul-Henri Spaak, considerat unul dintre părinţii fondatori ai UE, care a spus că în Europa „există numai două tipuri de ţări: cele mici şi cele care încă nu şi-au dat seama că sunt mici”.