Se rupe Canada? Separatiștii din Alberta au mai făcut un pas mare spre independența provinciei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Separatiștii din Alberta susțin că au depus un număr record de semnături pentru a declanșa un referendum privind ieșirea provinciei din Canada, deschizând calea unui posibil vot pentru independență încă în această toamnă. Deși inițiativa marchează un moment considerat “istoric” de organizatori, independența nu ar fi automată și ar necesita negocieri complexe cu guvernul federal de la Ottawa, în timp ce opoziția politică și juridică, inclusiv din partea comunităților indigene, ar putea încetini sau bloca procesul. Se va rupe Canada în două?

Barem atins

Grupul Stay Free Alberta a anunțat luni că a depus oficial 301.620 de semnături, după ce avea nevoie de 178.000 de nume pentru a declanșa un vot privind ieșirea provinciei din Canada.

Problema separării ar putea apărea pe un buletin de vot la nivel provincial încă din luna octombrie, după ce premierul Albertei, Danielle Smith, a declarat anul trecut că va merge mai departe dacă sunt adunate și verificate suficiente semnături. La începutul lunii ianuarie, guvernul Albertei a aprobat de altfel o petiție pentru organizarea unui referendum privind independența, iar activiștii au primit termen până în luna mai pentru a strânge 178.000 de semnături, respectiv 10% din alegătorii eligibili.

“Această zi este istorică în istoria Albertei”, a spus Mitch Sylvestre, liderul Stay Free Alberta, care a mers la biroul Elections Alberta din Edmonton cu un convoi de șapte camioane pentru a livra semnăturile. “Este primul pas către următoarea etapă – am trecut de runda a treia, iar acum suntem în finala Cupei Stanley,” a adăugat liderul separatist, făcând referire la trofeul acordat anual echipei câștigătoare a ligii profesioniste de hochei pe gheață National Hockey League.

Peste 300 de susținători s-au adunat luni la Edmonton, fluturând steagul provincial și scandând “Alberta puternică.” Provincia are de zeci de ani o mișcare de independență, cu rădăcini încă din formarea Canadei, în urmă cu peste 150 de ani.

Potrivit comentatorilor, un vot “da” la referendumul din Alberta nu ar declanșa automat independența provinciei, deoarece ar trebui să aibă loc negocieri cu guvernul federal.

Premierul Smith a declarat că personal nu susține ca provincia bogată în petrol să părăsească Canada, dar a acuzat guvernele liberale federale anterioare că au introdus legislație care limitează capacitatea Albertei de a produce și exporta petrol, ceea ce, spune ea, a costat provincia miliarde de dolari. De asemenea, a menționat că nu dorește ca guvernul federal să intervină în problemele provinciale.

Daniel Béland, profesor de științe politice la Universitatea McGill din Montreal, a declarat că, în ciuda efortului pentru independență, prim-ministrul liberal Mark Carney “este într-adevăr popular, chiar și în Alberta.”

“Impulsul pentru independență al unor locuitori din Alberta precede mandatul său de prim-ministru și este legat de nemulțumiri economice, fiscale și politice privind tratamentul aparent nedrept al Albertei de către guvernul federal,” a spus Béland. “Aceste preocupări au crescut în timpul anilor lui Justin Trudeau, dar au atins un vârf și chiar au scăzut după ce acesta a părăsit funcția.”

Béland a adăugat că unele grupuri indigene, care deja folosesc instanțele pentru a preveni un referendum privind independența, ar recurge în continuare la mijloace legale, inclusiv la nivel provincial, pentru a opri independența.

Petiția pentru un referendum ar putea întâmpina un obstacol, deoarece se așteaptă ca un judecător din Edmonton să se pronunțe asupra unei contestații în instanță depuse de Primele Națiuni din Alberta, care susțin că separarea ar încălca drepturile prevăzute în tratate. O decizie în acest caz este așteptată mai târziu în această lună.

Kevin Hille, avocatul Primei Națiuni Athabasca Chipewyan, a declarat că consideră că clienții săi au un caz solid care ar putea bloca întrebarea referendumului.

“O graniță internațională le-ar afecta drepturile prevăzute în tratate și modul de viață,” a spus Hille pentru BBC, făcând referire la acordurile încheiate între Coroana britanică și comunitățile Primelor Națiuni cu mai bine de un secol în urmă, înainte de formarea Canadei moderne.

El a adăugat că clienții săi cred că o Alberta independentă ar însemna ruperea acelor tratate.

Hille a menționat și o decizie separată luată de o instanță din Alberta în decembrie, în care un judecător a stabilit că un referendum privind independența ar fi ilegal deoarece încalcă drepturile Primelor Națiuni, așa cum sunt prevăzute în constituția Canadei.

Dacă semnăturile petiției sunt validate, locuitorii Albertei ar putea vota într-un referendum privind independența încă din 19 octombrie. Întrebarea ar fi: “Sunteți de acord ca provincia Alberta să înceteze să mai facă parte din Canada pentru a deveni un stat independent?”

Nemulțumirea față de Ottawa există de mult timp în provincia vestică, în special în ceea ce privește dezvoltarea resurselor naturale. Unii locuitori ai Albertei cred că guvernul federal, în special sub liberali, a împiedicat industria de petrol și gaze a provinciei în favoarea legislației pro-climă.

Anterior aflată la periferia scenei politice, posibilitatea unei crize de unitate a devenit tot mai probabilă în ultimul an.

Totuși, sondajele sugerează că majoritatea locuitorilor Albertei ar vota împotriva separării de Canada, aproximativ 25% fiind în favoarea independenței provinciei, potrivit unui sondaj din februarie realizat de Abacus Data.

Cum a răspuns premierul canadian Mark Carney la eforturile separatiștilor din Alberta? Șeful executivului de la Ottawa a subliniat în principal respectarea statului de drept.

El a afirmat că orice astfel de demers trebuie să fie realizat în conformitate cu Constituția Canadei și cu cadrul legal existent. Carney a insistat că nu este suficient un simplu vot provincial pentru a produce separarea – ar fi necesare negocieri complexe la nivel federal, respectarea drepturilor constituționale (inclusiv ale Primelor Națiuni) și îndeplinirea unor condiții stricte stabilite de lege.

Mesajul său a fost, în esență, unul de temperare: chiar dacă există inițiative politice sau petiții, procesul de separare este foarte dificil din punct de vedere legal și instituțional, iar regulile trebuie respectate integral.

O provincie bogată

Potrivit TIME, Alberta este o provincie canadiană cu o populație de aproximativ 5 milioane de locuitori, situată la granița cu statul american Montana. Politica provinciei Alberta este marcată de o orientare conservatoare, cu un accent puternic pe resursele naturale și economia bazată pe energie.

De altfel, provincia este cunoscută pentru rezervele sale vaste de petrol și gaze naturale, iar extragerea de minerale, petrol și gaze reprezintă cea mai mare proporție a economiei provinciei, potrivit unui site guvernamental.

Alberta este un factor-cheie în economia Canadei, fiind principalul producător de combustibili fosili pentru consumul intern, reprezentând 84% din producția totală de țiței și 61% din producția totală de gaze naturale în 2023. În 2024, Alberta a fost a doua provincie după Ontario în ceea ce privește contribuțiile la creșterea PIB-ului.

De asemenea, PIB-ul pe cap de locuitor al Albertăi este cel mai ridicat dintre toate provinciile canadiene.

Provincia este considerată un bastion conservator: premierul Smith face parte din Partidul Conservator Unit, care a condus guvernul provincial din 2019 și susține taxe mai mici și se opune taxei pe carbon. (Aceasta a fost introdusă de Trudeau ca parte a eforturilor guvernului federal de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a combate schimbările climatice. Provincii precum Alberta, Saskatchewan și Ontario s-au opus vehement acestei politici, susținând că ea afectează disproporționat regiunile dependente de energie și crește costurile de trai.)

Sub conducerea lui Smith, Alberta a contestat termenele de emisii net-zero impuse de guvernul federal și reglementările privind energia curată.

În linii mari, mulți locuitori din Alberta se opun guvernului liberal, care conduce Canada din 2015 și care a promovat politici de mediu pe care localnicii le consideră dăunătoare pentru creșterea economică a provinciei, a precizat TIME.

După alegerea lui Mark Carney și a liberalilor pentru un nou mandat în fruntea Canadei, în primăvara lui 2025, sute de locuitori din Alberta s-au îndreptat către legislativul provincial din Edmonton pentru a protesta împotriva menținerii liberalilor la putere și pentru a mobiliza sprijin în favoarea separării. Potrivit radiodifuzorului public național Canadian Broadcasting Corporation (CBC), unii dintre protestatari au fost văzuți purtând steaguri ale Statelor Unite.

Aproape un sfert dintre locuitorii provinciei se identifică mai întâi ca aparținând Albertei și abia apoi ca canadieni. Iar unul din zece consideră că provincia lor ar fi mai puternică din punct de vedere economic ca parte a Statelor Unite, în timp ce alți doi din zece susțin un viitor ca stat independent, potrivit unui sondaj realizat după alegerile federale. De altfel, mulți dintre susținătorii independenței provinciei spun că au mai multe în comun cu America decât cu Canada.

În primăvara trecută, TIME a notat că sprijinul pentru un referendum privind suveranitatea a crescut considerabil în vestul Canadei, în urma alegerilor care au readus Partidul Liberal la putere la nivel național.

Un proiect dificil

Analiștii americani au notat la momentul respectiv că părăsirea Canadei nu este la fel de simplă precum un vot favorabil într-un referendum. Constituția canadiană nu permite separarea unilaterală. După eșecul referendumurilor privind separarea de Canada, organizate de Quebec în 1980 și 1995, în ambele majoritatea locuitorilor din provincia majoritar francofonă preferând să rămână în cadrul federației canadiene, guvernul federal a adoptat în anul 2000 Legea Clarității (Clarity Act), care stabilește modul în care trebuie abordate viitoarele referendumuri privind independența unei provincii.

Legea precizează că Camera Comunelor a Parlamentului federal (componentă principală a ramurii legislative federale cu un rol central în procesul democratic canadian, camera inferioară a Parlamentului având mai multă putere legislativă decât Senatul) este cea care decide dacă un referendum exprimă “o voință clară a unei majorități clare” a populației provinciei. Doar în acest caz, guvernul provincial poate începe negocieri cu guvernul federal pentru modificarea Constituției canadiene, proces necesar pentru o eventuală secesiune legală.

Premierul Smith a anticipat aceste discuții privind suveranitatea. Anul trecut, guvernul său a introdus un proiect de lege care reduce pragul necesar inițierii unui referendum provincial de către cetățeni.

Conform inițiativei legislative:

• Ar fi necesară semnătura a 10% dintre alegătorii eligibili la alegerile generale precedente, față de 20% dintre alegătorii înregistrați, cum era până acum.
• Perioada alocată pentru colectarea celor aproximativ 177.000 de semnături ar crește de la 90 de zile la 120 de zile.
• Scopul acestei modificări este de a face mai accesibilă declanșarea unui referendum, inclusiv unul privind posibila independență a provinciei Alberta.

În Alberta, organizatorii susțin că zeci de mii de persoane și-au adăugat numele într-un registru online al celor dispuși să voteze pentru separarea de Canada. Acest val de sprijin vine în contextul unei frustrări tot mai mari față de guvernul federal, precum și al intensificării discuțiilor privind suveranitatea provinciei.

Un sondaj recent a arătat că aproximativ trei din zece locuitori ai Albertei ar vota pentru separarea de Canada, a scris Financial Times.

Potrivit unor persoane familiarizate cu poziția americană, este puțin probabil ca SUA să ofere vreun sprijin material mișcării separatiste marginale. Oficialii de la Washington profită însă de eforturile suveraniștilor din Alberta pentru a pune presiune pe Carney.

Agită americanii lucrurile?

Problema independenței Albertei a căpătat de altfel o nouă dimensiune la începutul acestui an, după apariția unor informații potrivit cărora lideri ai Alberta Prosperity Project (APP), grupul de separatiști care doresc ca provincia vestică să devină independentă, s-au întâlnit de trei ori în ultimele luni cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA la Washington.

Liderii separatiști ar căuta să obțină de la americani o linie de credit de 500 de miliarde de dolari, menită să finanțeze provincia în cazul în care un referendum de independență ar fi aprobat.

Reamintim că, în mai trecut, premierul Danielle Smith a declarat că va organiza un referendum privind separarea în 2026, dacă o petiție inițiată de cetățeni va atinge numărul necesar de semnături.

Smith a afirmat atunci că, personal, nu susține ieșirea provinciei din Canada și și-a exprimat speranța într-o “cale de urmat” pentru o Albertă puternică și suverană în cadrul unei Canade unite.

La vremea reespectivă, Smith a insistat asupra loialității istorice a Albertei față de Canada și asupra contribuției economice disproporționat de mari a provinciei la bugetul federal. Potrivit ei, Alberta a transferat de-a lungul timpului sute de miliarde de dolari către Ottawa, acceptând acest lucru din solidaritate, datorită bogăției sale în resurse naturale.

Lidera provinciei din vestul Canadei a afirmat că Alberta a contribuit “cu sute de miliarde de dolari în plus la bugetul federal, sume folosite în alte regiuni ale țării, față de cât vom primi vreodată în beneficii. Am permis ca acest lucru să se întâmple pentru că, sincer, știm cât de binecuvântată este provincia noastră cu o bogăție de resurse naturale pe care nicio altă țară de pe Pământ nu o posedă – și ne dorim ca toți prietenii, familiile și concetățenii noștri canadieni din întreaga țară să beneficieze de asta.”

Smith a argumentat că nemulțumirea locuitorilor vine din dorința de libertate economică și autonomie. Alberta, a spus ea, nu cere tratament special, ci libertatea de a-și dezvolta și exporta resursele, de a încuraja antreprenoriatul și inovația și de a-și organiza serviciile publice conform propriilor priorități, chiar dacă acestea diferă de viziunea guvernului federal.

Premierul a acuzat guvernele liberale federale din ultimul deceniu (în fruntea cărora s-a aflat premierul Justin Trudeau) că au adoptat politici ostile economiei Albertei, în special prin blocarea oleoductelor, anularea proiectelor energetice, limitarea producției și impunerea taxei pe carbon. În opinia sa, aceste măsuri au speriat investitorii și au dus la pierderi masive de investiții și locuri de muncă.

“Canada a ajuns pe ultimul loc în ceea ce privește creșterea economică dintre toate națiunile industrializate. Lumea ne privește de parcă ne-am pierdut mințile. Avem cele mai abundente și accesibile resurse naturale de pe planetă – și totuși le ținem captive, vânzând ceea ce reușim să producem unui singur client, aflat la sud de granița noastră, în timp ce regimuri dictatoriale poluante profită în locul nostru,” a spus Smith.

Lidera Albertei a afirmat că “aceste atacuri asupra provinciei noastre, venite chiar din partea propriului nostru guvern federal, au devenit de nesuportat” și a acuzat Ottawa de continuarea “politicilor destructive.” Smith a remarcat că “am luptat cu furie împotriva acestor atacuri din partea (guvernului de la) Ottawa și am câștigat câteva bătălii importante, dar oportunitățile pierdute, locurile de muncă și viitorul a atâtor locuitori din Alberta au un cost mare și sunt demoralizante – la fel ca și numărul tot mai mare de politicieni din est care aleg să demonizeze și să vizeze deschis Alberta pentru câștiguri politice.”

Smith a mai susținut că, din cauza birocrației, taxelor și incertitudinii politice, Canada nu mai este percepută ca un mediu atractiv pentru investiții și că economia națională a ajuns printre cele mai slabe din lumea industrializată, în ciuda resurselor abundente.

În plan politic, ea a legat frustrarea din Alberta de realegerea guvernului liberal la nivel federal în urma alegerilor din primăvara trecută, subliniind că problema nu este pierderea unui partid la alegeri, ci continuitatea acelorași politici considerate responsabile pentru dificultățile economice și sociale ale provinciei.

Smith a menționat atunci că a avut discuții cu premierul Mark Carney și că a auzit semnale promițătoare privind o posibilă schimbare de direcție. (În mod ironic, Carney este el însuși originar din Alberta; a crescut în Edmonton, capitala provinciei).

Smith a mai explicat că referendumul privind independența nu va fi inițiat de guvernul provincial, dar că acesta va respecta un demers democratic pornit de cetățeni. Dacă Ottawa va continua politicile considerate ostile, decizia finală va aparține locuitorilor Albertei, pe care Smith i-a apărat, spunând că nu sunt trădători, ci oameni care își doresc un viitor mai bun pentru provincia lor.

Șefa guvernului de la Edmonton a avertizat de altfel împotriva demonizării susținătorilor independenței provinciei. “Când te uiți la sondaje, ele sugerează că până la 30% dintre locuitorii Albertei și-au pierdut speranța – adică aproximativ un milion de oameni,” a spus Smith. “Și nu am de gând să demonizez sau să marginalizez un milion dintre concetățenii mei atunci când au nemulțumiri legitime.”

Revenind la întâlnirile dintre Administrația Trump și separatiștii din Alberta, Financial Times l-a citat pe consilierul juridic al APP, Jeff Rath, care a spus că “Statele Unite sunt extrem de entuziasmate de o Alberta liberă și independentă.” El a susținut că are o “relație mult mai puternică” cu Administrația Trump decât prim-ministrul canadian Mark Carney.

Rath a refuzat să spună cu cine a discutat APP la Washington. “Ne întâlnim cu persoane foarte, foarte influente, care pleacă direct de la întâlnirile cu noi spre Biroul Oval,” a susținut el.

Financial Times a scris că partidul separatist a adoptat teme similare cu cele ale mișcării Brexit din Regatul Unit. Acesta acuză Ottawa că risipește miliarde de dolari din veniturile petroliere și promovează teorii conspiraționiste privind influența chineză, persecuția creștinilor și agenda “globaliștilor.”

Rath a declarat că grupul său s-a întâlnit și cu oficiali ai mișcării separatiste din Quebec, care a pierdut referendumurile de independență din 1980 și 1995.

În acest context, trebuie menționat că Secretarul Trezoreriei de la Washington, Scott Bessent, a stârnit un val de entuziasm printre separatiștii din Alberta, când a descris provincia – cea mai mare sursă unică de petrol străin pentru piața americană – drept “un partener natural pentru SUA.”

“Albertanii sunt oameni foarte independenți,” a spus el podcasterului conservator Jack Posobiec într-o emisiune din ianuarie. “Circulă un zvon că ar putea avea un referendum privind dacă vor sau nu să rămână în Canada.”

Persoana familiarizată cu poziția lui Bessent a afirmat că secretarul Trezoreriei nu sprijină și nici nu se opune mișcării de independență a Albertei, dar îl consideră pe Carney ca urmărind o agendă personală în detrimentul provinciei, evidențiind activitatea sa anterioară în domeniul problemelor climatice.

Bessent consideră că Alberta și-ar putea aprofunda legăturile cu SUA rămânând totodată o provincie canadiană, a adăugat sursa.

Pe de altă parte, comentatorii au remarcat că întâlnirile dintre Administrația Trump și separatiștii din APP coincid cu deteriorarea relațiilor dintre SUA și Canada. Președintele Trump și premierul Carney s-au contrat de mai multe ori, după ce premierul canadian a sugerat că Washingtonul creează o “ruptură” în ordinea mondială.

De partea sa, Trump și-a intensificat în ultimele luni presiunea politică și economică asupra Canadei, continuând declarațiile provocatoare despre transformarea Canadei în “al 51-lea stat” al SUA.

Relația bilaterală s-a tensionat puternic prin acuzații legate de imigrație, traficul de droguri (în special fentanil) și deficitul comercial, pe care Trump îl invocă drept justificare pentru tarife și pentru ideea că SUA ar fi “păgubite” de schimburile cu Canada.

După ce a câștigat alegerile pentru Casa Albă, în noiembrie 2024, Trump i-a atacat și ironizat frecvent pe liderii canadieni: întâi pe Justin Trudeau, apoi pe Carney, care a respins explicit anexarea și a insistat că “Canada nu este de vânzare.”

În plus, de ceva vreme, Trump a pivotat către Arctica: el ar fi devenit tot mai preocupat, în privat, de “vulnerabilitatea” Canadei în fața Rusiei și Chinei, legând această temă de ambițiile sale privind Groenlanda și de ideea unei “consolidări” a emisferei vestice sub leadership american.

Reacțiile de la Ottawa la relatările privind întâlnirile oficialilor de la Washington cu separatiștii au fost tranșante. Premierul Carney a declarat că se așteaptă ca președintele Trump să “respecte suveranitatea Canadei.”

“Mă aștept ca administrația SUA să respecte suveranitatea Canadei,” a spus Carney în ianuarie. “Sunt întotdeauna foarte clar în discuțiile mele cu președintele Trump în această privință, apoi trecem la ceea ce putem face împreună.”

Prim-ministrul a precizat că Trump nu a adus niciodată în discuție problema independenței Albertei în timpul întâlnirilor lor.

De partea sa, Carlo Dade, director de politică internațională la School of Public Policy a Universității din Calgary, i-a descris pe liderii separatiști drept “căutători de atenție.” Potrivit expertului, “americanii sunt mai mult decât fericiți să continue să-i joace pe canadieni unii împotriva altora.”

“Vedem dovezi de interferență străină,” a declarat și Gil McGowan, președintele Federației Muncii din Alberta, făcând referire la campanii publicitare pe rețelele sociale, utilizarea boților online și vocile influencerilor MAGA. “Nu pare ceva organic, suntem vizați de gruparea MAGA,” a afirmat el.

Surse: FoxNews, BBC, Global News, TIME, BBC, The Globe and Mail, Financial Times, CNN, elections.ab.ca, abacusdata.ca, alberta.ca, statscan.qc.ca, parl.ca, app.com, YouTube