ANALIZĂ Ce vrea, de fapt, Trump de la Canada?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Donald Trump își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția către Canada și devine tot mai preocupat de “vulnerabilitatea” țării frunzei de arțar în fața adversarilor străini, cred experți de peste ocean. În ultimele săptămâni, Trump s-ar fi plâns că regiunile arctice ale Canadei sunt expuse incursiunilor Chinei și Rusiei, aceasta în contextul în care liderul american și-a intensificat pretențiile teritoriale și asupra Groelandei, despre care susține că trebuie să revină “complet și total” Statelor Unite. Analiștii se întreabă ce vrea cu adevărat Trump de la vecinul nordic, în afara de a-și impune dominația totală?

Informația pe scurt:

• Trump folosește retorica celui “de-al 51-lea stat” și tarifele ca să preseze Canada
• Tarifele și acuzațiile despre imigrație, droguri și deficitul comercial au tensionat puternic relația bilaterală
• Republicanul se concentrează pe Arctica, invocând amenințări din partea Rusiei și Chinei și legând tema de Groenlanda
• SUA discută cooperare militară arctică cu Canada, fără planuri de trupe americane la frontieră
• Premierul Carney respinge anexarea, iar în Canada cresc patriotismul, anxietatea și boicotul economic și turistic față de SUA
• Experții spun că miza reală e dominația și obținerea de concesii pentru America: resurse, apărare, frontieră, lactate, digital.

Ochii pe Canada

După ce a câștigat alegerile din noiembrie 2024, Trump a sugerat constant că Canada ar trebui să devină “al 51-lea stat” al Americii și că SUA nu s-ar opune anexării vecinului de la nord.

Trump a promis chiar că va proteja Canada cu scutul antirachetă american “Golden Dome” dacă țara frunzei de arțar s-ar alătura Statelor Unite.

Imediat după ce a învins-o în alegeri pe democrata Kamala Harris, Trump i-a sugerat prim-ministrului canadian din acel moment, Justin Trudeau că, dacă tarifele pe care le va impune Canadei din cauza eșecului de a aborda problemele comerciale și de imigrație ar distruge economia vecinului de la nord, poate că acesta ar trebui să devină cel de-al 51-lea stat al Americii.

Remarca a fost făcută după ce Trudeau a efectuat o vizită neașteptată la Mar-a-Lago, la reședința republicanului din West Palm Beach (Florida), în contextul în care Trump a amenințat că va impune tarife extinse asupra produselor canadiene. Mai exact, Trump a susținut atunci că va implementa tarife suplimentare de 25% împotriva Canadei și Mexicului din cauza eșecurilor acestora de a reduce fluxul de imigranți ilegali și traficul de droguri ilicite din acele țări către SUA.

Canada, o țară cu 40 de milioane de locuitori, este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Americii și trimite aproximativ 75% din totalul exporturilor sale către SUA. Cele două țări împărtășesc, de asemenea, lanțuri de aprovizionare profund integrate. Relația dintre cele două state este considerată cea mai de succes și durabilă relație bilaterală din lume.

Trump i-ar fi spus atunci lui Trudeau că Canada a eșuat în privința frontierei cu SUA, permițând trecerea unor cantități mari de droguri și persoane, inclusiv imigranți ilegali din peste 70 de țări diferite.

Sursele spun că Trump a devenit și mai animat atunci când a venit vorba despre deficitul comercial al SUA cu Canada, pe care l-a estimat atunci la peste 100 de miliarde de dolari. Republicanul i-a spus șefului executivului de la Ottawa că, dacă Canada nu poate rezolva problemele de la graniță și deficitul comercial, va impune un tarif de 25% pe toate bunurile canadiene încă din prima zi a mandatului său.

Trudeau i-a răspuns lui Trump că nu poate impune un astfel de tarif deoarece ar distruge complet economia Canadei. Trump a replicat, întrebând : “Deci țara dumneavoastră nu poate supraviețui decât dacă înșală SUA cu 100 de miliarde de dolari?”

Trump i-a sugerat apoi lui Trudeau ca țara frunzei de arțar să devină cel de-al 51-lea stat al Americii, ceea ce i-a făcut pe premierul liberal și pe ceilalți oficiali canadieni prezenți la întâlnire să râdă nervos, conform surselor citate de FoxNews.

Trump a continuat, spunându-i lui Trudeau că, deși titlul de prim-ministru este mai prestigios, el ar putea fi numit guvernator al celui de-al 51-lea stat american.

Ulterior, Trump l-a mai luat peste picior pe Trudeau de câteva ori pe rețelele de socializare și a vorbit în repetate rânduri despre Marele Stat al Canadei.

După venirea la putere a lui Mark Carney, care a devenit premier la Ottawa, Trump și-a continuat amenințările la adresa țării frunzei de arțar, iar Carney i-a replicat constant că Canada nu are niciun interes să se alăture SUA.

De exemplu, în discursul ținut în timpul ceremoniei de învestitură din martie trecut, Carney a declarat ferm că țara sa “nu va deveni niciodată” parte a SUA.

“Nu vom fi niciodată, sub nicio formă, parte a Statelor Unite,” a declarat premierul canadian, referindu-se la speculațiile lui Trump despre integrarea Canadei ca “cel de-al 51-lea stat” al SUA. “Suntem, în mod fundamental, o țară diferită,” a adăugat Carney, calificând ulterior idea liderului american drept “nebunească.”

“Respectăm Statele Unite. Îl respectăm pe președintele Trump,” a spus premierul de la Ottawa. “Președintele Trump a adus în prim-plan unele probleme foarte importante.”

Iar în mai 2025, în timpul vizitei pe care Carney a făcut-o la Casa Albă, șeful executivului de la Ottawa a reiterat că “Canada nu este de vânzare” și că opinia canadienilor despre a deveni cel de-al 51-lea stat al SUA “nu se va schimba.” “După cum știți din imobiliare, există locuri care nu sunt niciodată de vânzare,” a spus Carney.

La care Trump i-a răspuns: “Nu spune niciodată niciodată. Am avut multe, multe lucruri care nu păreau posibile și care s-au dovedit a fi posibile.”

Deteriorarea vizibilă a relației tradițional strânsă dintre cele două țări, tarifele impuse de Trump, retorica provocatoare (inclusiv referirile la Canada ca “al 51-lea stat”) și percepția crescută de insecuritate au alimentat în Canada un val neobișnuit de patriotism, dar și anxietate privind viitorul relației cu principalul său aliat.

Percepția canadienilor asupra Statelor Unite s-a schimbat profund. Sondajele arată niveluri record de neîncredere față de SUA și față de Trump personal, mulți canadieni considerând chiar America un potențial adversar.

Această schimbare de atitudine se reflectă și în comportamente concrete: numărul călătoriilor canadienilor în SUA a scăzut semnificativ, iar mulți au ales fie să-și petreacă vacanțele în Canada, fie să călătorească în alte țări, precum Mexic.

Pe plan economic, tensiunile comerciale au dus la un boicot parțial al produselor americane. Provinciile canadiene au retras alcoolul american din magazine, importurile de băuturi spirtoase din SUA s-au prăbușit, iar canadienii cumpără tot mai mult produse locale sau din alte țări, inclusiv automobile din Mexic. Guvernul federal a impulsionat această tendință prin politici de tip “Buy Canadian” și prin diversificarea furnizorilor, inclusiv în domeniul apărării.

În paralel, Canada își reorientează politica externă, căutând noi parteneri și alianțe: relațiile cu China și India sunt relansate, iar guvernul lui Carney își intensifică eforturile de diversificare economică și diplomatică pentru a reduce dependența de Statele Unite.

Presiune crescută

În acest context delicat, NBC News a citat mai multe surse care au spus că Trump își intensifică tot mai mult în privat atenția asupra Canadei, plângându-se în ultimele săptămâni consilierilor săi cu privire la vulnerabilitatea Canadei în fața adversarilor Statelor Unite în Arctica.

Potrivit a doi oficiali americani, unui oficial de rang înalt din administrație și a trei foști oficiali americani de rang înalt familiarizați cu discuțiile, liderul de la Casa Albă a devenit tot mai preocupat de ceea ce el consideră a fi incapacitatea similară a Canadei de a-și apăra granițele împotriva unor incursiuni din partea Rusiei sau Chinei, susținând în mod special că Canada trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare.

Sursele au adăugat că demersul său a accelerat discuțiile interne privind o strategie arctică mai amplă și, posibil, încheierea unui acord cu Canada în cursul acestui an pentru consolidarea frontierei sale nordice. “Trump este cu adevărat îngrijorat de faptul că SUA continuă să piardă teren în emisfera vestică și se concentrează pe acest lucru,” a declarat unul dintre oficiali.

Oficialii americani aflați în funcție au precizat că nu există discuții despre staționarea trupelor americane la sol de-a lungul frontierei nordice a Canadei. Și, spre deosebire de situația Groenlandei, Trump nu urmărește să cumpere Canada și nici nu afirmă că ar putea să o ia prin forță militară americană, au spus oficialul de rang înalt din administrație și actuali și foști oficiali americani.

Protejarea frontierei nordice a Canadei este o parte esențială a viziunii lui Trump și a consilierilor săi de top de “consolidare” a emisferei vestice, după cum a formulat unul dintre oficialii americani, astfel încât aceasta să se alinieze intereselor SUA. Trump a sugerat sâmbătă că o achiziție americană a Groenlandei, un teritoriu semi-autonom al Regatului Danemarcei, ar aduce beneficii și Canadei.

“În cele din urmă, acest lucru este pentru a opri Rusia și China să aibă o prezență mai mare în Arctica,” a spus oficialul de rang înalt din administrație. “Canada ar avea de câștigat dacă SUA ar deține Groenlanda.”

Întrebată despre reînnoita concentrare a președintelui asupra Canadei în discuțiile din spatele ușilor închise, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că un ordin executiv semnat de Trump în aprilie anul trecut “subliniază angajamentul Statelor Unite de a asigura atât libertatea de navigație, cât și dominația americană în căile navigabile arctice.”

Potrivit surselor citate de NBC News, în privat, pe fondul plângerilor tot mai frecvente ale lui Trump, oficialii americani poartă discuții cu omologii canadieni despre modalități de a crește cooperarea dintre armatele lor în Arctica. Opțiunile discutate includ modernizarea sistemelor din Canada care oferă avertizări timpurii privind apropierea unui adversar de teritoriul sau apele țării, mai multe antrenamente și operațiuni militare comune SUA-Canada, precum și intensificarea patrulelor aeriene și maritime comune și a patrulelor navale americane în Arctica.

Un cadru pentru discuțiile dintre SUA și Canada este un grup de lucru al Pentagonului axat pe Arctica, care a avertizat Casa Albă că expunerea Canadei la China și Rusia de-a lungul frontierei sale nordice se numără printre cele mai mari probleme cu care se confruntă SUA în regiune, au spus actuali și foști oficiali de la Washington.

Jurnaliștii americani au reamintit că premierul Carney s-a aflat săptămâna trecută la Beijing, unde a făcut referire la “noua ordine mondială” în timp ce încerca să consolideze legăturile cu China, pe fondul tensiunilor Canadei cu SUA. Carney, primul șef al executivului de la Ottawa care vizitează China din 2017, s-a întâlnit vineri cu președintele chinez Xi Jinping.

Trump a fost întrebat despre faptul că Carney ar încheia un acord comercial cu China și a spus că acesta este “un lucru bun.”

“Asta ar trebui să facă,” a spus Trump. “Dacă poți obține un acord cu China, ar trebui să o faci.”

Una dintre principalele critici ale lui Trump la adresa Canadei a fost nivelul cheltuielilor pentru apărare, pe care l-a repetat în privat în ultimele zile, potrivit oficialului de rang înalt din administrație și actualilor și foștilor oficiali americani. Din perspectiva lui Trump, au spus aceștia, acest lucru înseamnă că Canada nu se poate apăra împotriva Chinei sau Rusiei în Arctica.

“Cu siguranță trebuie să-și îmbunătățească semnificativ capacitățile arctice,” a spus unul dintre oficiali, adăugând că “acest lucru nu este acceptabil având în vedere amenințările actuale” și că “status quo-ul nu este suficient”.

Canada își crește cheltuielile pentru apărare, dar rămâne sub obiectivul stabilit pentru membrii NATO. “Lumea nu vede Canada ca pe o forță majoră în materie de apărare,” a spus oficialul de rang înalt din administrație.

Trump și-a exprimat interesul pentru achiziționarea unui număr mai mare de spărgătoare de gheață pentru a intensifica patrulele maritime în zonă, acestea putând fi incluse printre noile cheltuieli pentru securitatea arctică în bugetul apărării de anul viitor, au spus sursele NBC News.

Deși nu a exclus utilizarea forței militare pentru a prelua Groenlanda, Trump a declarat anul trecut, într-un interviu acordat emisiunii “Meet the Press” de la NBC, că este “foarte puțin probabil” să recurgă la o astfel de măsură pentru a prelua Canada. “Nu văd asta în cazul Canadei,” a spus Trump la momentul respectiv.

Ce vrea Trump?

Experți canadieni au încercat să explice ce își dorește Trump cu adevărat de la Canada?

CTV News a reamintit că, înainte de a părăsi funcția, fostul premier Trudeau a sugerat că Administrația Trump este, de fapt, interesată de bogățiile naturale ale Canadei.

Analiștii cred că Trump și oficiali americani exercită, de asemenea, presiuni asupra Ottawa pe o serie de teme precum gestionarea ofertei de produse lactate, securitatea frontierelor, traficul de droguri și cheltuielile pentru apărare.

Între timp, negocierile comerciale dintre SUA și Canada au ajuns într-un impas. Întrebat mai devreme în această săptămână despre reînnoirea Acordului Canada-SUA-Mexic (CUSMA), pe care l-a promovat în primul său mandat, Trump a spus că este “irelevant pentru mine” și că “nu există niciun avantaj real.”

“Canada l-ar iubi. Canada îl vrea, are nevoie de el, pentru că noi nu avem nevoie de produsele Canadei,” a adăugat liderul de la Casa Albă.

Asa McKercher, profesor și titular al catedrei de cercetare pentru relațiile Canada-SUA la Universitatea St. Francis Xavier din Nova Scoția, a caracterizat recentele declarații ale lui Trump drept o tactică de negociere.

“Cred că vrea o poziție din care Statele Unite să obțină mult de la Canada fără să fie nevoite să ofere prea mult în schimb,” a spus McKercher. “Cred că Statele Unite chiar au nevoie de resursele naturale canadiene, evident au nevoie de canadieni însetați să le bea alcoolul și de canadieni care să le viziteze plajele și alte destinații turistice.”

Aaron Ettinger, profesor asociat de științe politice la Universitatea Carleton, spune că interesul lui Trump pentru Canada depășește orice subiect singular.

“Politica externă a lui Trump este despre afirmarea dominației asupra tuturor celor asupra cărora poate și subordonarea tuturor celorlalte interese propriilor sale interese, pe care le percepe ca fiind sinonime cu interesele naționale americane,” a declarat Ettinger, care s-a declarat convins că “nimic din ceea ce ar putea face Canada pe un dosar individual nu îl va satisface pe Trump.”

Iată însă o listă cu lucrurile pe care Trump pare că le vrea de la Canada:

• Resursele naturale și mineralele critice. În februarie 2025, vorbind în fața liderilor din mediul de afaceri și comerț la o reuniune cu ușile închise, Trudeau ar fi spus că amenințările lui Trump privind Canada sunt “cât se poate de reale,” fiind alimentate parțial de abundența de minerale critice și resurse naturale a Canadei: mari zăcăminte de petrol, gaze naturale, lemn, aur, cupru, potasiu, uraniu, nichel, minereu de fier și altele.
• Cheltuieli pentru controlul frontierelor. Când SUA au anunțat anul trecut impunerea de tarife asupra Canadei, una dintre principalele justificări a fost consolidarea securității la frontieră pentru a opri migrația ilegală și fluxul de droguri precum fentanilul. Oficialii canadieni au subliniat însă că mai puțin de 1% din intrările ilegale în SUA provin din Canada și că doar 0,2% din capturile de fentanil la granița cu SUA sunt realizate la frontiera canadiană. În același timp, Canada a anunțat un nou plan de 1,3 miliarde de dolari pentru întărirea securității la frontieră, precum și numirea unui “țar al fentanilului” pentru a coordona eforturile de stopare a traficului de droguri către SUA.
• Cheltuielile privind apărarea. Trump și administrația sa au fost, de asemenea, extrem de critici față de eșecul de lungă durată al Canadei de a atinge ținta NATO privind cheltuielile pentru apărare. Premierul Carney s-a angajat însă să crească bugetul apărării pentru a ajunge la pragul de 2% din PIB până la finalul exercițiului fiscal 2025-2026. De asemenea, executivul de la Ottawa a promis să continue creșterea cheltuielilor pentru a atinge noul obiectiv NATO de 5% până în 2035.
• Produse lactate, alcool și piețe digitale. Într-o reuniune cu ușile închise, în decembrie 2025, cu membri ai Congresului SUA, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a prezentat concesiile-cheie de politică pe care Canada ar trebui să le facă dacă dorește să continue cu acordul USMCA.  Acestea includ deschiderea pieței protejate a produselor lactate din Canada pentru mai multe produse americane, anularea interdicțiilor provinciale privind vânzarea alcoolului american și revizuirea Legii privind streamingul online și a Legii privind știrile online, care obligă companiile străine de tehnologie și streaming să sprijine financiar conținutul media și de știri canadian. Greer a susținut că aceste legi discriminează companiile și produsele americane.
• Dominarea emisferei. Experții canadieni cred însă că adevăratul motiv al “obsesiei” lui Trump față de Canada este altul. De exemplu, Aaron Ettinger a afirmat că problemele și “iritanții comerciali” invocați de SUA sunt “secundari față de nevoia generală a lui Trump de a domina Canada.”

“Uitați-vă la ultimul an: Canada a crescut finanțarea pentru combaterea traficului de fentanil, dar acest lucru nu i-a adus nicio relaxare tarifară. Canada a promis să își majoreze cheltuielile de apărare, dar asta nu a pus capăt amenințărilor cu anexarea,” a explicat Ettinger.

“Apetitul lui Trump pentru Groenlanda nu poate decât să îi facă pe canadieni să creadă că noi urmăm. Nimic din ce am văzut în cei cinci ani ai lui Trump ca președinte nu ar trebui să ne spună că concesiile politice față de Trump vor face Canada mai sigură.”

Michael Williams, profesor de afaceri publice și internaționale la Universitatea din Ottawa, spune că politica externă a lui Trump este, în cele din urmă, axată pe consolidarea poziției Statelor Unite ca putere dominantă a emisferei.

“Spre deosebire de politica americană tradițională, care vedea statele continentale apropiate drept prieteni și aliați, viziunea trumpiană consideră proximitatea geografică a acestor state (Canada, Mexic, Groenlanda/Danemarca) și legăturile lor economice și militare strânse cu SUA drept semne de slăbiciune și surse de influență ce pot fi exploatate de SUA în construirea nucleului continental al hegemoniei sale emisferice,” a spus Williams.

Iar Asa McKercher s-a referit la noua Strategie de Securitate Națională a SUA, care urmărește “restabilirea supremației americane în emisfera vestică” și care “vorbește despre dorința Statelor Unite de a controla resursele naturale și bogăția minerală a emisferei în beneficiul lor. Iar asta include și Canada.”

Surse: FoxNews, National Post, New York Post, BBC, NBC News, CTV News, AP, pewresearch.org, whitehouse.gov