Se înmulțesc cazurile de infecție în România / Tot ce se știe acum despre coronavirus: simptome, rata de îmbolnăvire, cum se manifestă, riscul de deces, ce se întâmplă cu virusul odată intrat în corp

Cazurile de infecție cu coronavirus se înmulțesc vertiginos, marți orele 16.00 erau raportate deja 25 de cazuri, cu opt mai mult față de ziua precedentă. Cum atacă noul coronavirus corpul uman? Cum se manifestă? Cât de mari sunt riscurile de deces și cum se tratează? Studiile realizate de doctorii din Wuhan (China) au furnizat încă de acum câteva săptămâni primele răspunsuri.

BBC citează, într-un articol publicat pe 19 februarie, un raport realizat de Centrul pentru Controlul Bolilor care a analizat peste 44.000 de cazuri de infectări cu noul coronaviurs, denumit SARS-CoV-2 și care este responsabil de boala Covid-19.

Raportul a relevat următoarele:

81% din cazuri dezvoltă simptome ușoare
14% dezvoltă simptome severe
5% devin forme severe de boală

Femeile și bărbații sunt în mod egal expuși la infecție, contrar unor rapoarte anterioare care sugerau că boala afectează în special bărbații.

Copiii și adolescenții tind să prezinte doar simptome ușoare, dar cei care au astm sau sistem imunitar slăbit pot face complicații serioase. Cele mai expuse sunt persoanele în vârstă, în rândul cărora s-au înregistrat și cele mai multe decese, precum și pacienții care suferă și de alte boli – afecțiuni cardiace, cancer și diabet.

• Vezi aici harta răspândirii globale a coronavirusului, numărul de îmbolnăviri și de decese, în timp real

Potrivit raportului citat de BBC, coronavirusul infectează țesuturile și căile respiratorii în plămâni. Febră, oboseală și tuse seacă sunt cele mai comune simptome în cazul pacienților internați. Dar nu toată lumea prezintă aceste simptome.

Alte simptome includ:

31% – probleme de respirație
11% – dureri musculare
9% – stări de confuzie
8% – dureri de cap
5% – dureri în gât

Ce sunt coronavirusurile?

Coronavirusurile fac parte dintr-o familie de virusuri care determină infecţii la om şi animale, inclusiv la păsări şi mamifere cum ar fi cămilele, câinii, liliecii. Coronavirusurile pot determina zoonoze, boli care se transmit de la animal la om.

Aceste virusuri pot determina la om de la o răceală comună, la unele mai severe și chiar boli respiratorii fatale, precum Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) și Sindromul Respirator Acut Sever (SARS).

Ce este SARS-CoV-2?

Este un coronavirus nou, identificat pentru prima oară în decembrie 2019 într-un focar de pneumonie din China (Orasul Wuhan, provincia Hubei), care nu a fost identificat anterior la om. Face parte din familia Coronaviridae, din aceeaşi familie făcând parte şi virusurile care determină Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) și Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și pare să aibă caracteristici epidemiologice similare acestora.

Se presupune că transmiterea este similară cu cea a MERS-CoV şi SARS, pe cale respiratorie, prin picături de secreţie, produse când o persoană infectată tuşeşte sau strănută. Transmiterea este posibilă şi când are loc contactul direct cu fluidele (sânge, materii fecale, urină, salivă, spermă) de la o persoană infectată.

Este considerată şi transmiterea de la animale la om prin contactul cu animale bolnave sau cu produse de la acestea, de aceea se recomandă evitarea contactului cu animale bolnave şi aplicarea măsurilor generale legate de manipularea animalelor şi produselor de la acestea, prepararea alimentelor.

Care este perioada de incubaţie?

De la infectare până la apariţia semnelor şi simptomelor este o prioadă de 2-14 zile.

Cercetători americani şi britanici au concluzionat, în urma unui studiu nou, că este nevoie de 5 zile, în medie, pentru ca oamenii să aibă simptome de îmbolnăvire cu Covid-19. Detalii aici

Cum se manifestă boala Covid-19?

Boala poate degenera în pneumonie – inflamarea plămânilor, iar micii săculeți în care oxigenul este extras din aer în sânge se umplu cu apă, ceea ce duce în final la cedarea organelor. De menționat că studiul se bazează pe observarea cazurilor severe, care au fost tratate în spital. Multe dintre cazurile ușoare au trecut neobservate.

Potrivit cercetărilor de până acum, la debutul infecţiei, coronavirusul atacă rapid celulele pulmonare (cilii şi cele care produc mucus). Acel mucus protejează mucoasa plămânilor de agenţii patogeni şi asigură buna funcţionare a procesului respirator. Cilii, în schimb, „mătură” urmele de polen şi virusurile care ar putea ajunge în plămâni.

În cazul infecţiei cu noul coronavirus se formează mici găuri în plămâni, ca un fagure de miere, ca urmare a răspunsului anormal al sistemului imun, leziuni care duc la complicaţii severe sau chiar la deces.

Care sunt opțiunile de tratament?

Nu există un tratament specific (antiviral), de aceea se tratează simptomatic, în funcție de starea pacientului. Tratamentul de susținere (de exemplu oxigenoterapie, administrarea de lichide și tratament empiric) pentru persoanele infectate, poate fi foarte eficace.

Deocamdată nu există un vaccin împotriva coronavirusurilor și nici antibioticele nu sunt eficiente (acestea elimină bacteriile, nu virusurile).

Cercetătorii din întreaga lumea s-au lansat într-o cursă asiduă pentru a descoperi un vaccin și deja au fost anunțate primele rezultate. Însă un vaccin trebuie testat, apoi certificat, astfel că perspectivele cele mai optimiste pentru punerea în vânzare a unui vaccin vizează anul viitor.

Ar putea încălzirea vremii să încetinească răspândirea coronavirusului?

Dacă totul merge bine, noul virus SARS-CoV-2, s-ar putea comporta ca virusul gripal. Adică, odată cu venirea primăverii și a încălzirii vremii, agenții patogeni să moară, oprindu-se astfel răspândirea bolii COVID-19.

Sezonul coronavirusului ar trece la fel ca valul anual de gripă, care începe să se estompeze când se termină iarna. Primăvara poate fi anotimpul speranței, dar este încă prea devreme pentru a spune cu exactitate dacă SARS-CoV-2 se comportă ca virusul gripal. Virusologul Thomas Pietschmann, citat de Deutsche Welle, spune că experții încă nu pot prezice traiectoria virusului, deoarece „sincer vorbind, încă nu cunoaștem acest virus”.

Evoluția coronavirusului în România până în prezent

În două săptămâni, România a ajuns de la zero la 25 de cazuri, ceea ce o duce în stadiul 2 de răspândire a virusului. Detalii aici

Până la această oră, în România sunt înregistrate 25 de cazuri, din care 8 au fost confirmate doar marți în București.

Primul caz de coronavirus a fost confirmat în 26 februarie, la un bărbat din Gorj care a fost în contact cu un cetățean italian care a fost în vizită la socrii săi din România. Pacientul din Gorj nu a prezentat simptome ale virusului, iar între timp a și fost declarat vindecat și a fost externat.

În total, cinci cazuri au fost declarate vindecate.

Distribuția cazurilor înregistrate în România:

Gorj: 1
Timișoara: 5
Maramureș: 1
Suceava: 1
Hunedoara: 2
Buzău: 1
Galați: 1
Olt: 1
Iași: 1
București: 11

Sursa foto: Pixabay.com / Sursa: G4Media.ro