G4Media.ro

Șase angajați dați afară, în ianuarie 2020, de Autoritatea pentru Digitalizarea României,…

Șase angajați dați afară, în ianuarie 2020, de Autoritatea pentru Digitalizarea României, și-au recâștigat posturile/ Cum s-au apărat reclamanții și cum motivează instanța reangajarea lor

Șase dintre cei  10 angajați din cadrul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), concediați la începutul anului, au contestat legalitatea deciziilor la instanță și au obținut, în septembrie 2020, reîncadrarea pe posturi. ADR a atacat sentința cu apel. În timpul procesului, reclamanții au acuzat faptul că au fost dați afară pe motive politice.

Procesul a scos la iveală detalii legate de multiplele beneficii ale angajaților de la ADR: bonusuri de Crăciun și Paște, ajutor de căsătorie, de înmormântare, primă de 1 iunie, de 8 martie sau pentru achiziția de lentile antireflex în vederea lucrului la calculator.

În acțiunea de chemare în judecată, reclamanții au susținut că au fost angajați ”în urma unor concursuri de ocupare posturilor vacante în cadrul agenției, în perioada guvernării PSD, iar conform declarațiilor publice făcute de Guvernul PNL, aceștia au urmărit să depesedizeze administrația publică. (…) în data de 22.01.2020, după un calendar prestabilit și neadus la cunoștința reclamanților, prin decizie politică, explicată verbal câtorva dintre salariații care au cerut întrevedere, s-a hotărât concedierea celor 10 salariați aflați în perioadă de probă, respectiv o parte din reclamanții din prezenta cauză.”

Angajații din acest proces, care ocupau posturi de juriști și de expert evaluare-examinare, au explicat că aveau contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, cu perioade de probă de 90 de zile. Cu toate acestea, ei au afirmat că, în cazul lor, s-a comis un abuz de drept prin aceste disponibilizări și au adus ca argument și faptul că, deși angajatorul nu le-a mai dorit serviciile, le-a dat scrisori de recomandare în care erau lăudați pentru aptitudinile lor.

ADR, care a fost înființată în acest an și a preluat activitatea Agenţiei pentru Agenda Digitală a României s-a apărat spunând că motivațiile politice ”sunt doar simple susțineri fără ca aceștia să precizeze care este acel calendar prestabilit și de către cine a fost stabilit, care ar fi decizia politică și care este persoana cu care au avut întrevederea care le-a dat explicații verbale și ce anume li s-a comunicat.” ADR a precizat că legea dă dreptul angajatorului sa nu își motiveze decizia de încetare a unui contract individual de muncă.

Citat ca martor, vicepreședintele ADR la momentul luării deciziilor a explicat că, în acea perioadă, exista proiectul unei organigrame care prevedea reducerea unor posturi, iar disponibilizările celor șase au fost luate ”preventiv”, inclusiv pentru a evita prejudicierea statului, având în vedere plățile compensatorii prevăzute în cazul concedierii – în această ultimă situație, Contractul Colectiv de Muncă prevedea plata a 10 salarii compensatorii. El a recunoscut că ”nu a existat un proces formal de evaluare profesională, la nivel informal existând anumite discuții cu șefii de structuri în care li s-a comunicat că se dorește realizarea respectivelor disponibilizări”.

Judecătorul a concluzionat că ”deciziile contestate nu au fost emise ca urmare a evaluării aptitudinilor profesionale ale acestora, ci au avut ca rațiune micșorarea schemei de personal preventiv, prevenirea plății de salarii compensatorii în cazul concedierii și menținerea în funcție a angajaților cu vechime mai mare. (…) Astfel, fiind utilizată posibilitatea legală de a emite decizii de încetare a raporturilor de muncă în perioada de probă fără motivare, pârâtă a golit de sens rațiunea juridică a perioadei de probă, dispunând încetarea raporturilor de muncă ale reclamanților, pe baza unor motive care nu legătură cu aptitudinile profesionale ale acestora.”

Prin urmare, socotind măsura ADR drept ”abuz de drept”, magistratul a decis reangajarea tuturor celor șase, cu obligația de a le fi plătite drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate de la data încetării raporturilor de munca și până la efectiva reintegrare a acestora pe posturi.

De asemenea, Tribunalul a mai decis ca reclamanții, după caz, să primească, aferent perioadei cât nu au lucrat, bonus cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun/Paște (1.000 lei net), vouchere de vacanță (1.450 lei), bonus de 8 martie (150 lei net), ajutor pentru căsătorie (1.000 lei net), ajutor de înmormântare (1.000 lei net), bonus de 1 Iunie (150 de lei net).

Cu aceeași ocazie, din dosar a mai reieșit că, în Contractul Colectiv de Muncă de la ADR, mai figurează obligația angajatorului de a plăti salariaților ”contravaloare lentile antireflex pentru lucru la monitor în valoare de 400 lei net”.
ADR este subordonată Guvernului și coordonează activitatea mai multor sisteme digitalizate de importanță strategică, așa cum ar fi „Sistemul Naţional Electronic de Plată Online a Taxelor şi Impozitelor” — SNEP sau Sistemul electronic de achiziţii publice – SICAP.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

13 comentarii

  1. Lămuresc cei de la USR „problema”. E o anomalie ca SICAP sa fie in subordinea Guvernului fără a fi in coordonarea altui minister… cred că și cei din Corpul de Control de la SGG sunt depășiți.
    Dar Managerul lor ce spunea?

  2. Te doare mintea. Deci un director ADR i-a concediat ilegal si acum primesc salarii si bonusuri pentru un an de stat acasa?
    E simplu – institutia se intoarce impotriva angajatilor care au semnat ilegalitatile si isi recupereaza paguba.

    • Așa ar fi corect! Și are și rațiuni de prevenție după cum le place lor 😁 ca alții să nu mai facă abuzuri!

    • Care ilegalitati stimate domn?
      Perioada de proba e perioada de proba. daca nici in perioada de proba nu se mai pot concedia oamenii hai sa inversam termenii. Institutiile angajatoare si firmele sa fie cele care sunt angajate de oameni si nu invers. Dam anunt la mica publicitate: jurist capabil angajez firma care sa ma plateasca cu suma de .xxx.
      Hai sa vedem ce crede instanta superioara.

  3. Unde-i lege, nu-i tocmeală. Asta ar fi una din definițiile statului de drept.

  4. Asa-i cind esti prost. Si nu vorbesc de loazele astea care „au cistigat posturile prin concurs ” pe vremea psd.

  5. Depinde cu cine te judeci, altfel nu ai ce cauta în tribunalele românești fara o șpagă consistenta sau o relație puternica la instanțe.

  6. Astea sunt creștini, în loc sa le facă o evaluare de ochii lumii, au încetat pur și simplu contractele

  7. Dacă asa a funcționat pentru cei care sunt în perioada de proba… Ce sa mai zicem de restructurările adevarate

  8. Ce idioti(ADR). Cei 10 aveau contracte pe perioada de 90 de zile. Dupa nu le prelungeai si scapai de ei lejer si legal. Dar ori sunt idioti ori au facut special treaba cu datul afara. Incompetenti. Cat de greu este sa iei legea si sa faci exact cum spune ea. Am votat USR PLUS

    • Nu e nevoie sa astepti 90 de zile. Poti sa incetezi raportul de munca din ziua 1 pana in ziua 90 in timpul perioadei de proba din orice motiv, sau chiar fara a motiva. Cred ca judecatorul era neam cu vreunul din ei. 🙂 Si eu tot USR+ 😉

  9. Nu m-ar mira ca acei angajati sa fie mana in mana cu conducerea ADR. In felul acesta, beneficiaza de salarii si indemnizatii, iar intre timp se puteau angaja in alta parte.
    Prea mare incompetenta sa nu astepti terminarea contractului de perioada determinata pentru a nu-l prelungi.

  10. Ce ? exista o agentie de digitalizare ?? 🙂 🙂