Salah Abdeslam – condamnat la închisoare pe viață fără posibilitate de eliberare anticipată pentru atentatele teroriste islamiste de la Paris din 13 noiembrie 2015, o pedeapsă extrem de rară în Franța

Început acum 10 luni, procesul s-a încheiat miercuri, când Curtea Specială cu jurați a Parisului a pronunțat pedeapsa cerută de procurori. Principalul acuzat în procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015, Abdeslam a fost condamnat la „detenție pe viață”, cea mai grea pedeapsă prevăzută de legislația franceză. Înainte de acest verdict, doar patru inculpați din Franța fuseseră condamnați la această pedeapsă necondiționată.

Curtea specială de asistente a Parisului a pronunțat miercuri împotriva celor 20 de inculpați din procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015 condamnări de la doi ani de închisoare la închisoare pe viață, dintre care o rară pedeapsă cu închisoarea pe viață fără eliberare condiționată împotriva principalului, Salah Abdeslam.

„În fața unor acte care depășesc tot ceea ce ne putem imagina, trebuie să răspundem cu dreptate, cu legea, și este exact ceea ce a arătat acest proces”, a declarat joi, procurorul antiterorist Jean-François Ricard, la franceinfo, a doua zi după verdictul în procesul atentatelor din 13 noiembrie.

Abdeslam, cetățean francez în vârstă de 32 de ani născut la Bruxelles din părinți imigranți marocani, este considerat a fi ultimul supraviețuitor al comandourilor islamiste care au ucis 130 de persoane la Paris și în suburbia pariziană Saint-Denis în seara de 13 noiembrie 2015.

Peste 2.500 de persoane s-au constituit ca parte civilă în proces și circa 400 au depus mărturie.

În timpul procesului, Abdeslam nu a negat că a făcut parte din organizarea atacurilor, dar a susținut că a luat decizia de a nu se arunca în aer cu o centură explozivă într-un bar „din umanitate, nu din frică. Am recunoscut că nu am fost perfect, am făcut greșeli, este adevărat, dar nu sunt un criminal, nu sunt un ucigaș. Și dacă mă veți condamna pentru crimă, veți comite o nedreptate”, a declarat Abdeslam cerând clemență luni, ultima zi în care se putea adresa instanței înainte de verdict.

Instanța i-a respins în cele din urmă apărarea, deoarece s-a stabilit că centura explozivă a lui Abdeslam nu era funcțională.

Deși Abdeslam a fost una dintre cele 20 de persoane judecate, el a fost singurul acuzat de cel  mai sângeros atac petrecut în Franța pe timp de pace și revendicat de organizația teroristă Statul Islamic. Ceilalți suspecți au fost acuzați de infracțiuni mai puțin grave, cum ar fi furnizarea de arme sau mașini atacatorilor. Șase dintre ei au fost judecați în absență. Se bănuiește că cei absenți au fugit în Siria și Irak.

Dintre acuzați, 19 au fost găsiți vinovați pentru toate capetele de acuzare, în timp ce unul – Farid Kharkhach – a fost condamnat pentru o încadrare mai redusă decât cea inițială. Ceilalți 13 inculpați din sala de judecată au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între doi și 30 de ani pentru infracțiunile lor.

Abdeslam nu a părut să reacționeze la sentința sa. Kharkhach, care a primit cea mai ușoară sentință, a plâns după ce și-a auzit verdictul.

Înainte de Abdeslam, doar patru persoane fuseseră condamnate în Franța la această pedeapsă introdusă în legislația franceză în 1994: Pierre Bodein, zis și „Pierrot le fou” în 2007 pentru trei omoruri, două violuri și două răpiri, Michel Fourniret în 2008, pentru uciderea a șapte femei (decedat în închisoare în 2020) și Nicolas Blondiau și Yannick Luende Bothelo, condamnați în 2013 și respectiv2016 pentru uciderea unor copii: Oceane, în vârstă de 8 ani, în 2011 și Marion, în vârstă de 14 ani, în Bouguenais, lângă Nantes, în 2012.

Deși închisoarea pe viață fără eliberare condiționată înseamnă că deținutul ar trebui să moară în pușcărie, în Franța, principiul este că orice deținut trebuie să aibă o speranță de a ieși din închisoare într-o bună zi, chiar dacă aceasta este mică. Acest lucru este garantat și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin urmare, în practică, Codul penal prevede că, după treizeci de ani de închisoare, persoana condamnată poate solicita o revizuire a pedepsei, care poate fi acordată în mod excepțional de către o instanță.

Recomandate

Ludens, unde joaca are sens, sau cum îi învață două tinere din Constanța pe copii să se apropie de citit și istorie în moduri distractive, într-un spațiu cu zone de lucru pentru părinți/ Proiectul-pilot la Constanța, implementat cu fonduri europene

Dar, spre deosebire de ceilalți deținuți, cei condamnați la închisoare pe viață trebuie să fie examinați și de experți care să le evalueze gradul de periculozitate, înainte ca cinci magistrați ai Curții de Casație să decidă dacă pun sau nu capăt caracterului incompresibil al pedepsei. (Sursa foto: Twitter/ Paris Police)