România, în pericol existențial. Ce soluții sunt?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Administrația Trump a pornit asaltul asupra UE. ”Pacea” din Ucraina și noua strategie de securitate a SUA nu mai lasă loc de interpretare. Președintele Trump însuși a anunțat că se va implica activ în alegerile europene și va sprijini candidați ca Viktor Orban. E un nou val istoric, iar România e prinsă în menghina marilor puteri. În cel mai delicat moment geopolitic, sistemul imunitar al României e slab: permisiv la corupție generalizată, la influența rusă. Instabilitatea politică, economia fragilă și un președinte vulnerabilizat prematur se adaugă la tabloul îngrijorător.

SUA lui Trump și miliardarii tech s-au transformat într-un adversar al Europei. Jurnalista Anne Applebaum a explicat unul dintre motive: oligarhii americani din industria tech vor să submineze instituțiile europene pentru că nu își doresc reglementări, care înseamnă costuri mari. UE este o piață atât de mare pentru Google, Facebook, OpenAi, Apple sau Amazon încât nu își permit să o ignore. Așa că vor să schimbe pur și simplu regulile europene pentru a scăpa de reglementările neplăcute.

Atacul la UE și împingerea Ucrainei spre capitulare în fața Rusiei are și alte resorturi: banii. Afacerile. Miliardarii din jurul lui Trump vor să reia afacerile cu Rusia, iar Ucraina și UE îi încurcă. The Wall Street Journal a documentat presiunea tot mai mare a unor finanțatori ai lui Trump pentru încheierea rapidă a războiului din Ucraina și ridicarea sancțiunilor aplicate Rusiei.

E doar business, chiar dacă unii observatori internaționali sunt seduși de ideea că Trump ar fi un asset al Rusiei. Dar această schimbare radicală înseamnă abdicarea de la valorile și principiile pe care SUA le-au promovat și susținut în ultimele opt decenii. Înseamnă o permisivitate totală la politicile duse de dictatori și regimuri autocrate, duce la transformarea Americii într-un standard negativ și la apariția unui vid în relațiile internaționale.

The Wall Street Journal (ziar american de business, apropiat de Administrația Trump), New York Post (tabloid apropiat de Trump) și Financial Times (ziar britanic de business) au demonstrat că noua strategie de securitate a Casei Albe este o strategie de distrugere a Europei. ”Trump inversează istoria și desemnează Europa, nu Rusia, drept inamic în noua politică de securitate”, a titrat WSJ.

Azi, Trump însuși a anunțat într-un interviu pentru Politico că va sprijini în alegerile din Europa candidații apropiați de valorile sale, precum Viktor Orban. Oamenii lui au ținut în brațe candidații anti-europeni din România și e de așteptat ca la următoarele alegeri să se întâmple la fel. E un amestec fățiș în politica internă a altor state fără precedent pentru SUA.

Cum întâmpină România această schimbare tectonică, unică într-un secol? Aproape paralizată.

Noua strategie de apărare prezentată de președintele Nicușor Dan și adoptată de Parlament poziționează clar Rusia ca amenințare principală și insistă pe colaborarea militară cu SUA. Dar SUA tocmai și-a retras definitiv o parte din trupele din România și a amenințat că e posibil să renunțe până în 2027 la responsabilitatea pentru majoritatea capacităţilor convenţionale de apărare ale NATO. Nu e clar dacă noua strategie de apărare a României va mai fi valabilă peste un an.

În plan politic, coaliția de guvernare e tot mai instabilă, cu presiunile PSD pentru excluderea USR și discuțiile din interiorul PSD despre o eventuală ieșire de la guvernare. Instabilitatea politică ar fragiliza și mai mult o țară în care țesutul social e întins până aproape de rupere.

Economic, România face eforturi să-și revină din criza deficitului bugetar-record provocat de guvernele Ciolacu și Ciucă. Reformele, creșterile de taxe și scăderile de venituri promovate de guvernul Bolojan creează și ele tensiune și adaugă la frustrarea socială.

Instituțional, lucrurile arată și mai rău. Președintele Nicușor Dan a încasat o înfrângere dură la alegerile pentru București, unde candidatul USR pe care l-a susținut a terminat pe locul 4. Dan Tăpălagă a explicat aici de ce e un eșec al președintelui. Efectul politic al acestei aventuri electorale e grav: Senatul i-a respins cu un vot covârșitor sesizarea pe legea Vexler, iar anvergura politică a șefului statului pare să se fi micșorat subit. În plin război hibrid dus de Rusia, un președinte slab la doar 6 luni din mandat e o veste proastă.

Tot instituțional, România nu are încă șefi noi la serviciile secrete după dezastrul de la alegerile anulate din 2024. Președintele Nicușor Dan lucrează direct cu conducerea militară a SRI, ceea ce în sine e îngrijorător din punct de vedere al standardelor democratic. Iar numele pe care l-a avansat inițial pentru SRI, avocatul Gabriel Zbîrcea, a ridicat mari semne de întrebare legate atât de opțiunea sa ideologică ”suveranistă”, cât și de interacțiunile sale cu lumea de business.

O altă poartă prin care Rusia poate intra până în măduva statului e corupția. Și aici România stă prost. Șefii de parchete sunt decredibilizați atât de bilanțurile lor, cât și de criticile constante ale președintelui, iar marile instanțe favorizează corupții prin sentințe care pur și simplu încalcă deciziile justiției europene.

Așadar, în plin război hibrid al Rusiei și cu un acord rușinos SUA-Rusia ce pare iminent, România e în marasm politic și social. Rezultatul alegerilor de la București a fost o mică gură de aer, o victorie a acelei Românii sobre care premiază politicieni precum Ciprian Ciucu și Ilie Bolojan. Dar fără decizii rapide și curajoase ale președintelui legate de susținerea reformelor, numirea unor oameni fără pată la servicii și lupta reală împotriva curentelor neolegionare și proruse, România contemplă viitorul într-o zonă gri.

Există o singură ieșire: fortificarea statului și alianțe puternice cu statele europene care înțeleg momentul dificil al României și sunt dispuse să ajute militar și logistic: Franța, Germania, Spania, Marea Britanie. Exact ce face acum președintele Nicușor Dan cu vizita la Paris.

• Citește și analiza lui Liviu Avram despre noua strategie de securitate a lui Donald Trump: Cu franchețe și onestitate, despre domnul Trump și doctrina sa