G4Media.ro

România, Bulgaria și Polonia resimt dureros consecințele epidemiei în plan economic, dar…

România, Bulgaria și Polonia resimt dureros consecințele epidemiei în plan economic, dar pe termen lung ar putea avea de câștigat / O serie de producători și-ar putea muta activitatea din Asia în Europa de Est

State precum Bulgaria și România vor resimți dureros consecințele economice ale crizei coronavirusului, subliniază câteva publicații germane. Milioane de cetățeni din statele din Europa Centrală și de Est lucrează, sau cel puțin au lucrat până de curând, în țările mai bogate din Europa de Nord-Vest, transmite postul de radio Deutsche Welle, citat de Rador.

Și au transferat anual miliarde către rudele lor din patrie. Potrivit Băncii Mondiale, doar lucrătorii emigranți români în Occident trimit câte două miliarde de euro în țara lor.

Dar nu doar banii de la lucrătorii emigranți vor scădea brusc – se vor reduce și locurile de muncă în statele din Europa Centrală și de Est, scrie ziarul Sueddeutsche Zeitung, care menționează că, în luna martie, Volkswagen și-a închis uzinele în Polonia, Cehia și Slovacia, iar în România și-au încetat activitatea uzinele Dacia și Michelin.

În afară de asta, în state precum România, Bulgaria sau Polonia, majoritatea antreprenorilor sunt de fapt firme foarte mici, care nu au rezerve și își epuizează foarte repede posibilitățile. Adică sunt amenințate cu falimentul într-o măsură mult mai mare, constată publicația.

Bulgaria: pierderile din turism vor fi devastatoare

Pierderi mari vor înregistra statele din Europa Centrală și de Est și din cauza scăderii turismului. Acest lucru va afecta serios Bulgaria, unde ponderea turismului în PIB se ridică la 14%, în timp ce în Cehia este de 8%.

Polonia va resimți dureros absența turiștilor germani în Varșovia, Cracovia și Gdansk. Unde mai pui că zeci de mii de turiști germani pentru shopping au lăsat în fiecare lună destui bani în magazinele din Polonia și Cehia. În sens invers, avem de asemenea o circulație intensă de oameni și mărfuri, care acum este întreruptă.

Observatorii menționează de asemenea că statele din fostul bloc estic vor avea de suferit și din cauza scăderii puterii de cumpărare a populației, respectiv din cauza consumului redus. Această lipsă de fonduri, între altele, va duce la scăderea importurilor de mărfuri din străinătate în aceste state. În comparație cu Occidentul, în general, statele din Europa de Est sunt și mai nepregătite pentru un asemenea cutremur economic, scrie ziarul.

Și Handesblatt atrage atenția asupra subiectului. Ziarul citează Institutul de analiză economică comparată de la Viena, care se așteaptă ca declinul economic din aceste state să fie mai grav decât cel înregistrat în timpul crizei financiare din primul deceniu al secolului XXI și că va avea loc o “recesiune profundă”.

Analiștii de la Goldman Sachs se așteaptă ca economia cehă să înregistreze o scădere de 5%, iar cea poloneză de 3,5%. Comisia estică a economiei germane, cel mai competent organism pentru relațiile economice dintre Germania și statele din Europa Centrală și de Est, amintește că Germania va avea de suferit din cauza scăderii bruște a schimbului de mărfuri cu aceste state.

În anul 2019, aceste schimburi comerciale s-au ridicat la 303 miliarde de euro, mai mult decât schimburile comerciale ale Germaniei cu China sau cu SUA. Să mai amintim doar că anul trecut și Bulgaria a înregistrat un record privind schimbrul de mărfuri cu Germania – peste 8 miliarde de euro.

Când furtuna trece

Totuși, directorul executiv al Comisiei estice a economiei germane, Michael Harms, crede că, după primul șoc, statele din Europa Centrală și de Est, în cele din urmă, s-ar putea dovedi rentabile. El se așteaptă ca o serie de producători germani și europeni să își mute producția care până acum se afla în Asia în această regiune.

Est-europenii sunt deosebit de competitivi, spune Harms. El face însă și precizarea că în această regiune se resimte și o acută insuficiență de mână de lucru calificată. Harms este convis că, după această criză, “economiile din Europa de Est vor porni motoarele mult mai repede”. El estimează că șoferii de camioane, de exemplu, vor evita cel mai probabil nordul Italiei, dar nu și Europa de Est.

Sursa: Dnevnik/ Deutsche Welle/ Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Robotizarea industriei se produce accelerat; vor duce fabricile unde vor gasi mana de lucru calificata pentru intretinerea masinilor, nu neaparat in Europa de Est. Numarul de muncitori nu va mai conta, ci calitatea specialistilor in automatizari etc. Mana de lucru ieftina nu va mai fi un avantaj in 10 ani.

    • Si crezi ca majoritatea intelege asta?

      Ei pun botul la fake-news-urile cu automatizarea ii face someri pe toti. Ei nu inteleg ca este o imensa tranzitie inspre munca mai fain, mai putin epuizanta fizic, dar unde trebuie sa pui un pic creierul la contributie.

      Apoi, mai iai pe toti babalacii din partidele ciumei si toti acolitii, crezi ca ei sunt deschisi la a invata din nou, de a invata continuu, fundament in noile job-uri ce se creeaza?

      Ei sunt cei ce creeaza stiri false de cat de rea e automatizarea si tehnologizarea masiva. Ei ii fac pe majoritatea mai putin informati sa se panicheze prin ce minciuni scornesc ei.

      Da, in 10 ani, va fi mai bine, pentru cine acum pana iar mana pe carte. Dar pe ce sa puna? Uh, si asta e greu, mai ales pentru autoritati.

      Autoritatile includ niste persoane care le-as da afara imediat daca as avea puterea, implicate in deciziile educatiei in Romania. Sunt si care ar vrea sa faca treaba, dar ma refer la toate leprele din educatie care iau decizii azi ce blocheaza viitorul copiilor nostri si al recalificarii adultilor ce au nevoie de o noua sansa.

      Putem ajunge la o poveste cu numar de pagini de roman, poate de biblie, de cate rahaturi sunt in politica romaneasca care vor face Romania mai putin interesanta pentru investitori.

      Care vor fi primele tari preferate pentru manufactura? Exemple sunt Cehia, Slovacia, posibil, desi am indoieli Polonia. Dar Romania, Ungaria, Bulgaria, prin coruptii care le conduc, educatia sufera, deci, peste 5-10 ani, investitorii vor alege acolo unde s-a investit, si au pregatit oamenii.

      Deci Romania, daca votantii ii suporta in continuare pe PSD, PNL, ALDE, UDMR (in compozitia actuala), PRO Romania, sau PMP, ceva o garantez – educatia si sanatatea vor fi tot puse pe plan secundar, dupa interesele lor.

    • Mult mai mult contează infrastructura și ease-of-doing-business. Forța de muncă se poate educa.
      Însă fără infrastructură nu poți transporta marfa. Și aici suntem în dezavantaj față de Polonia sau chiar și Bulgaria.
      Guvernul actual, ar trebui să înțeleagă asta și să reorganizeze atât CNAIR, cât și CFR Infrastructură. Trebuie să spargă monopolul de la București și să dea mai multe puteri și fonduri regiunilor. Că așa regiunile pot face proiecte paralel și le pot termina mai repede decât frânarii de la București.

  2. Daca politic cele trei tari numite deja isi vor recalibra intelegerea si discursul politic , atunci eminenta mutare a capacitatilor economice din China (altel nu le vine mintea la cap )in Europa , Africa sau oriunde in alta lume ,cu exceptia Chinei si a Rusiei , vor produce mari benefecii aceastora .

  3. Colapsul sistemului comunist este pe cale sa devina total pe planeta . Degeaba incearca cineva nu spui cine sa ajute ,totul -se va duce de ripa- in China si Rusia .Modalitatile prin care se va face asta sunt diferite .

  4. Este urmatorul pas, bineinteles. Re-localizarea productiei si re-industrializarea Uniunii. Cei care, avizi de castiguri, au delocalizat si dezindustrializat Europa, totul invelit intr-un pachet frumos numit „mondializare”, realizeaza ca acest lucru, se intoarce impotriva lor, acum.
    Sunt aratati cu degetul, pentru lipsurile actuale, datorate limitelors sistemului „flux intins” (flus tendu, scuze daca nu traduc corect)

    Va trebui sa producem european. Nu marile grupuri multinationale decid asta, deoarece nu ele produc. Productia (si locurile de munce) sunt generate de societatile mici, foarte mici si medii. Ele alcatuiesc tesutul economic.

    Suntem 27 de tari, unite. Alcatuim o forta si numai impreuna vom reusi. Numai impreuna vom reusi sa marim nivelul de trai al tuturor cetatenilor Uniunii. Estul, constitue un formidabil rezervoir de capacitati, nepuse (inca) in valoare. Este cazul sa fie si va fi;

  5. Polonia are prima șansă dintre cele 3, datorita infrastructurii create și poziției geografice. Noi tot ca sclavii vom fi.

  6. Am ascultat la RRA emisiunea Probleme la zi cu Alexandra Andon(dupa Stirile de la Ora 12), invitati experti in Securitate nationala, concluzia unica(declarata de toti invitatii si citata si din Presa internationala!) a fost ca Efectul sigur al pandemiei va fi ca Lumea se va „DEZlega” de China, deja Japonia a anuntat REPATRIEREA capitalului japonez din China, la fel se intampla in multe state: DEPENDENTA de China, pe cale sa devina cea mai mare Economie a Lumii se va reduce treptat, chestiune de timp!!
    Numai ca Investitorii retrasi din China vor prinde Romania tot FARA Autostrazi, FARA Infrastructura CERUTA de 30 de ANI: Infrastructura Rutiera(Autostrazi si sosele moderne!), feroviara, de Spitale modene, de Scoli moderne, de Poduri…
    Ceea ce Romania NU are nici azi si NU va avea curand!
    Va fi Romania pe Lista destinatiilor de RElocare a capitalului din China?!
    Guvernul Japoniei a anuntat ca alocă pentru inceput 2,2 miliarde de dolari în cadrul unui Program de sprijin pentru firmele japoneze care se repatriază sau îşi mută afacerile din China în Asia de sud-est. În proporţie de 90% suma se acordă firmelor care se REpatriază.
    Evident, Bugetul este ridicol de mic la totalul investiţiilor japoneze în China (800 miliarde dolari, decembrie 2018) şi în condiţiile în care piaţa chineză absoarbe produsele realizate în Japonia (export: 134.7 miliarde dolari, 2019), precum şi produsele realizate de japonezi chiar în China continentală. Vom vedea.
    Tendinţa de relocare/”reshoring” s-a accentuat şi pentru firmele AMERICANE, iar cele europene par să urmeze aceeaşi cale.
    Coincidenţă sau nu, fenomenul de repatriere a firmelor occidentale din China a luat amploare în ultimele 2 LUNI de când au apărut întreruperi în producţie şi în aprovizionarea firmelor occidentale de către firmele chineze, pe fondul pandemiei sars-2-covid 19.
    Dar, fenomenul de relocare/”reshoring” nu este de dată recentă.
    Politica de repatriere a capitalului de pe pieţele emergente a apărut în SUA în 2008, în plină recesiune la nivel de corporaţii.
    Atunci, din perspectiva firmelor americane se punea accent pe costuri.
    În 2010 „reshoring” a devenit Politică de stat prin Programul „Select USA” al Guvernului american.
    Programul respectiv avea ca obiectiv crearea de locuri de muncă în SUA prin repatrierea capitalului investit în străinătate şi o reducere a deficitului comercial, mai ales în relaţia cu China.
    Ulterior, administraţia Trump a introdus o politică fiscală favorabilă repatrierii capitalului şi în paralel a urmărit ca prin taxe vamale impuse Chinei să „stimuleze negativ” investitorii americani să se întoarcă acasă.

    Fenomenul de relocare a capitalului din China interesează România în cel mai înalt grad. Relocarea capacităţilor de producţie din Asia în Europa Centrală şi de Est ar fi o oportunitate uriasa pentru Romania.
    Ca acest fenomen să nu traverseze România şi să facă „opriri” în alte ţări din jur, este nevoie de inovaţie în politică, adică Ministerul Economiei să elaboreze un Plan care să convingă investitorii că România are cea mai bună ofertă.
    Concurenţi avem în toată Europa Centrală unde există şi forţă de muncă cu o calificare bună, infrastructură relativ dezvoltată şi o apropiere de zonele puternic industrializate din occident, mai cu seamă din Germania.
    Pe langa lipsurile la Infrastructura, Romania mai are o problema importanta: posibil ca accentul nu va mai fi pus pe costul redus cu forţa de muncă, ci mai ales pe calificarea forţei de muncă,(unde în acest moment avem un punct cam slab!), fiscalitate, precum şi pe calitatea Serviciilor Publice care sunt furnizate către sectorul privat.(punct si mai slab!).
    Statul roman nu se strofoaca sa ofere Servici publice pe masura Taxelor si Impozitelor platite de cetateni si firme.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.