Riscul pentru prețul gazelor și facturile la energie din România în cazul unui blocaj în Strâmtoarea Ormuz pe fondul războiului cu Iranul. Expert: „Electrificarea transportului și încălzirii, scut împotriva șocurilor geopolitice”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un posibil blocaj în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol și gaze la nivel global, ar putea provoca rapid creșteri ale prețurilor pe piețele energetice internaționale, cu efecte resimțite inclusiv în Europa și România. Impactul nu ar veni neapărat din dependența directă de petrolul din regiune, ci din rolul major al gazului natural lichefiat (GNL) transportat prin această strâmtoare. Potrivit specialistului în energie Alexandru Ciocan, cercetător în cadrul Energy Policy Group, tensiunile din Orientul Mijlociu readuc în prim-plan vulnerabilitatea acestui punct strategic, chiar dacă dependența directă a României de importurile din regiune rămâne limitată.

Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol și gaze din lume. Conform analizei semnate de Alexandru Ciocan, prin această strâmtoare tranzitează aproximativ un sfert din fluxurile globale de petrol și o parte importantă din comerțul mondial cu gaz natural lichefiat (GNL). În 2024, prin Strâmtoarea Ormuz au trecut în medie aproximativ 20 de milioane de barili de petrol pe zi, echivalentul a circa 20% din consumul global de produse petroliere.

„Aceasta funcționează ca un chokepoint (punct critic de tranzit – n.red) energetic global. Lățimea navigabilă este foarte redusă, iar canalele de navigație au aproximativ trei kilometri pe sens”, explică autorul. În aceste condiții, orice incident militar sau blocaj în fluxul de tranzit poate reduce rapid oferta globală de petrol, ceea ce duce aproape instantaneu la creșterea prețurilor petrolului și gazelor.

Europa, mai puțin dependentă, dar nu izolată

Deși Europa este mai puțin dependentă de petrolul și gazele din Golf decât economii precum China, India sau Japonia, impactul asupra prețurilor este inevitabil. Petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) sunt tranzacționate pe piețe globale, iar un blocaj în Strâmtoarea Ormuz ar determina creșteri imediate de prețuri.

După reducerea drastică a importurilor de gaz rusesc, GNL-ul a devenit elementul central al securității energetice europene, subliniază Alexandru Ciocan. O mare parte din gazul consumat în UE ajunge acum pe cale maritimă, ceea ce expune Europa la volatilitatea piețelor globale și la riscurile geopolitice legate de rutele de transport.

Vulnerabilitățile pieței de GNL

Analiza Energy Policy Group arată că există trei vulnerabilități majore pentru Europa.

Prima este caracterul global al pieței GNL. Transporturile pot fi redirecționate rapid către piețele care oferă prețuri mai mari, iar dacă cererea crește în Asia, Europa trebuie să plătească mai mult pentru aceleași volume.

A doua vulnerabilitate este dependența de rutele maritime strategice. O parte importantă a GNL-ului global traversează strâmtori sau canale precum Ormuz sau Suez. Orice blocaj pe aceste rute poate reduce oferta disponibilă.

A treia vulnerabilitate ține de piața spot. Spre deosebire de gazul livrat prin conducte pe baza unor contracte pe termen lung, GNL-ul este adesea tranzacționat pe termen scurt, ceea ce face ca prețurile să reacționeze rapid la evenimente geopolitice.

În perioadele cu prețuri ridicate, Uniunea Europeană poate plăti aproximativ 1 miliard de euro pe zi pentru importuri de energie, în special petrol și gaze, ceea ce afectează balanța comercială și competitivitatea industrială.

Impactul asupra României

România are o expunere directă mai redusă la importurile de GNL comparativ cu alte state europene. Țara produce anual aproximativ 9–10 miliarde de metri cubi de gaz, iar consumul este de 10–11 miliarde de metri cubi, diferența fiind acoperită prin importuri în perioadele de consum ridicat.

Totuși, piața energetică românească este conectată la cea europeană. „Orice creștere a cotațiilor la hub-urile de gaze sau a prețului petrolului se transmite în costurile de producție ale energiei electrice și ale combustibililor”, arată Alexandru Ciocan.

După declanșarea războiului din Ucraina, autoritățile române au introdus mecanisme de plafonare a prețurilor prin OUG 119/2022, pentru a limita impactul asupra populației. Consumatorii casnici sunt încă protejați prin mecanisme tranzitorii, însă industria rămâne mult mai expusă la volatilitatea pieței.

România s-a confruntat în ultimii ani cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie electrică pe piața angro din Europa. Capacitatea de producție relativ limitată și nivelul redus al interconexiunilor cu Europa de Vest au contribuit la menținerea unor prețuri ridicate în regiune. Consumatorii casnici au fost protejați prin scheme de plafonare, însă aceste măsuri au generat presiuni semnificative asupra bugetului de stat. Întregul lanț energetic a fost afectat, furnizorii semnalând în repetate rânduri întârzieri în decontarea sumelor aferente schemelor de compensare.

Prețul gazului influențează direct costul energiei electrice. Centralele pe gaz participă frecvent la stabilirea prețului marginal pe piața de energie. O creștere de aproximativ 20% a prețului gazului poate determina o majorare de 15–25% a costului de producție al energiei electrice în aceste centrale. Această evoluție se reflectă în prețurile de pe piețele angro, inclusiv pe piața pentru ziua următoare. Pentru populație, impactul rămâne parțial amortizat prin mecanismele de plafonare, în timp ce contractele industriale sunt mult mai apropiate de prețurile pieței angro și reacționează mai rapid la volatilitate.

Industriile cele mai afectate

Creșterile de preț la energie afectează în special sectoarele energointensive. Printre cele mai vulnerabile se numără industria chimică și petrochimică, industria îngrășămintelor, metalurgia, producția de aluminiu, industria cimentului și transportul.

În cazul industriei îngrășămintelor, de exemplu, gazul reprezintă peste 60–70% din costul de producție al amoniacului, motiv pentru care producători precum Azomureș au avut dificultăți în ultimii ani.

Paralele cu criza energetică din 2022

Situația actuală are unele similitudini cu criza energetică declanșată după invazia Rusiei în Ucraina, explică Alexandru Ciocan. În 2022, reducerea livrărilor de gaz rusesc a creat o criză de ofertă în Europa. În prezent, riscul provine dintr-un posibil blocaj logistic pe rutele maritime de transport al petrolului și GNL-ului.

Există însă și diferențe importante. După criza energetică din 2022, Uniunea Europeană a investit masiv în infrastructura de GNL și în stocarea gazelor. Potrivit analizei, UE a construit peste 60 miliarde metri cubi de capacitate suplimentară de regazificare, iar consumul de gaz a scăzut cu aproximativ 15% față de perioada de dinaintea crizei.

Ce soluții există

Potrivit lui Alexandru Ciocan, cea mai eficientă strategie pentru reducerea vulnerabilităților energetice rămâne accelerarea tranziției energetice.

„Autoritățile române și europene trebuie să trateze tranziția energetică drept politică de securitate, nu doar politică de climă”, subliniază expertul.

La nivel european, acest lucru înseamnă investiții accelerate în energie regenerabilă, rețele electrice, stocare și flexibilitate, precum și reducerea dependenței de combustibili fosili importați.

La nivel european, acest lucru înseamnă investiții accelerate în energie regenerabilă, rețele electrice, capacități de stocare – inclusiv baterii la scară mare, precum și în flexibilitatea sistemului energetic, alături de reducerea dependenței de combustibili fosili importați.

Pentru România, prioritățile ar trebui să includă extinderea producției de energie solară și eoliană, dezvoltarea capacităților de stocare în baterii și hidro cu acumulare prin pompaj, modernizarea rețelelor electrice și electrificarea încălzirii și a unor procese industriale. Bateriile pot juca un rol esențial în echilibrarea sistemului energetic, permițând integrarea unor volume mai mari de energie regenerabilă și reducând dependența de centralele pe combustibili fosili în perioadele de vârf de consum.

„Cu cât România și Uniunea Europeană electrifică mai repede transportul, încălzirea și o parte din industrie, cu atât șocurile geopolitice se vor transmite mai puțin în facturi, inflație și competitivitate”, explică Alexandru Ciocan, expert în politici energetice.

La baza acestui articol a stat analiza semnată de expertul în politici energetice Alexandru Ciocan pentru publicația Infoclima – Strâmtoarea Hormuz și prețul gazelor în România