POLITICO: Rezultatele alegerilor din Germania înclină UE spre energia nucleară

S-ar putea să nu știe încă, dar germanii au contribuit la încheierea uneia dintre cele mai vechi și mai polarizante dezbateri din Uniunea Europeană atunci când au votat la sfârșitul săptămânii trecute. Cel puțin aceasta este speranța țărilor pro-nucleare din UE, care se uită cu nerăbdare la Friedrich Merz, liderul de centru-dreapta care a promis să atenueze tabuul privind energia atomică, srie Politico.

Merz este pe cale să devină cancelar după ce partidul său a obținut cele mai multe voturi la alegerile de duminică.

Acest lucru ar putea, la rândul său, să reducă blocajul perpetuu de la Bruxelles care blochează politica pro-nucleară.

Energia nucleară, deși este o sursă de energie cu emisii scăzute de carbon, nu a beneficiat niciodată de același tratament preferențial acordat de UE opțiunilor fără emisii de carbon, precum energia eoliană și solară. Germania s-a opus mult timp schimbării acestei abordări, semnalând probleme legate de siguranță, eliminarea combustibilului, întârzieri și depășiri de costuri.

„Ceea ce avem în vedere este faptul că Germania a fost acum în mod evident liderul … grupului anti-nuclear”, a declarat un diplomat UE pro-nuclear, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber. „Deci, fără Germania, cred că vor pierde vântul” din pânze, a adăugat acesta. „Ar putea fi [punctul] de basculare … pentru a opri această dispută ideologică.”

Cealaltă tabără, condusă de Franța, a luptat din greu pentru o mai mare recunoaștere a energiei nucleare la Bruxelles. Susținătorii energiei nucleare susțin că aceasta este neglijată pe nedrept, în ciuda capacității sale de a produce electricitate ieftină, cu emisii reduse, exact când prețurile ridicate ale energiei sufocă industriile din UE.

Este o dezbatere urgentă, Comisia Europeană urmând să prezinte miercuri un plan de ajutorare a industriilor aflate în dificultate, denumit Clean Industrial Deal, și un plan conex de reducere a prețurilor la energie.

Deși industria nucleară a cunoscut un nou impuls politic de la invazia Rusiei din 2022 în Ucraina, aceasta se află încă într-o situație precară. Iar cel mai mare jucător european în domeniul atomic, gigantul energetic francez de stat EDF, este împovărat de datorii și a pierdut mai multe licitații recente pentru construirea de noi proiecte nucleare.

„Este un moment de condamnare la moarte”, a declarat Phuc-Vinh Nguyen, directorul Institutului pentru Energie al Centrului Jacques Delors din Paris și specialist în domeniul nuclear.

Modul în care este tratată energia nucleară în planurile economice și energetice ale UE din această săptămână va „decide în mare măsură următorii 10-15 ani pentru industrie”, a adăugat el.

De aceea, țările pro-nucleare urmăresc îndeaproape rezultatele alegerilor de duminică.

Până acum, Merz a adoptat o abordare semnificativ diferită față de predecesoarea sa conservatoare, Angela Merkel, care a fost de acord să închidă reactoarele țării în urma protestelor după accidentul nuclear japonez de la Fukushima din 2011.

Berlinul a finalizat această închidere treptată în plină criză energetică a UE din 2022 – un rezultat pe care liderul de centru-dreapta l-a numit o „gravă greșeală strategică”.

Deși de atunci a revenit asupra promisiunilor de a reporni aceste reactoare, Merz a declarat că Germania ar trebui să colaboreze cu Franța pentru a produce reactoare avansate de mici dimensiuni, denumite SMR. Manifestul partidului său promite, de asemenea, să facă presiuni pentru mai multă cercetare în domeniul tehnologiei emergente.

La Bruxelles, chiar și o poziție germană ușor mai blândă ar fi resimțită puternic.

„Pentru noi ar fi cu siguranță un semnal bun”, a declarat un al doilea diplomat UE. „De fiecare dată când apare o propunere și trebuie să ne certăm… este o mare pierdere de timp.”

Chiar și scepticii nucleari recunosc în privat că o schimbare de putere ar putea contribui la reducerea tensiunilor. „M-aș aștepta ca dezbaterea nucleară să fie mai puțin divizivă”, a declarat un al treilea diplomat UE. „Dacă … ar exista mai puțină opoziție frontală, discuția ar fi mai calmă.”

O abordare mai blândă din partea Germaniei le-ar permite susținătorilor energiei nucleare să treacă mai ușor peste adversarii mai puțin influenți, precum Austria și Luxemburg, potrivit a doi diplomați UE.

În practică, acest lucru va oferi grupării mai multă putere pentru a consolida rolul energiei nucleare într-o serie de acte legislative viitoare, au declarat diplomații. Printre acestea se numără obiectivul climatic al Bruxelles-ului pentru 2040, o definiție juridică pentru hidrogenul cu „emisii reduse de carbon” și noi fonduri legate de competitivitatea UE.

Industria speră, de asemenea, că va exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru a include mai mult energia nucleară în Acordul industrial curat și în planul aferent de reducere a prețurilor la energie, potrivit lui Yves Desbazeille, director general al grupului de lobby Nucleareurope.

Acest lucru ar ajuta țările pro-nucleare să își atingă obiectivul de a crește capacitatea nucleară instalată cu 50% până în 2050 – un obiectiv despre care experții avertizează că este totuși nerealist.

Până în prezent, proiectele acestor texte obținute de POLITICO arată că energia atomică a fost exclusă din normele actualizate pentru a elibera mai multe ajutoare de stat și numeroase alte inițiative, cum ar fi contractele de energie industrială susținute de UE. Omisiunea a stârnit indignarea țărilor pro-nucleare și a industriei.

„Considerăm că textul poate fi cel puțin îmbunătățit”, a declarat Desbazeille.