Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Serviciile de informații israeliene estimează că Iranul a transferat mii de centrifuge utilizate pentru îmbogățirea uraniului într-o instalație subterană construită sub un munte din apropierea complexului nuclear de la Natanz, potrivit unor informații publicate de The Wall Street Journal.
Evaluarea a fost transmisă autorităților americane și alimentează temerile că Teheranul încearcă să își refacă programul nuclear într-un amplasament mult mai dificil de neutralizat prin atacuri aeriene.
Potrivit unor oficiali israelieni și americani citați de publicația americană, echipamentele ar fi fost mutate în a doua parte a anului 2025, după conflictul de 12 zile din iunie, când Israelul și Statele Unite au atacat instalațiile nucleare iraniene de la Natanz, Fordow și Isfahan.
Dacă informațiile se confirmă, o parte importantă a infrastructurii necesare reluării activităților de îmbogățire a uraniului ar fi supraviețuit bombardamentelor și ar fi fost relocată într-un complex proiectat special pentru a rezista atacurilor.
Instalația este amplasată sub muntele Kuh-e Kolang Gaz La, cunoscut și sub denumirea de „Muntele Târnăcopului”, aflat la aproximativ 220 de kilometri sud de Teheran și la circa doi kilometri de centrul nuclear Natanz.
Imagini din satelit analizate de experți indică existența mai multor intrări care duc către o rețea de tuneluri subterane. Unele spații ar putea fi amplasate la peste 100 de metri adâncime, iar configurația terenului sugerează existența mai multor niveluri.
Accesul este protejat prin structuri consolidate cu beton, bariere de securitate, garduri și drumuri de patrulare.
După atacurile din 2025, autoritățile iraniene ar fi acoperit parțial unele dintre intrări, ceea ce ar putea îngreuna eventuale operațiuni militare.
Analiști citați de Reuters apreciază că adâncimea instalației ar putea depăși capacitatea celor mai puternice bombe antibuncăr aflate în dotarea SUA.
Într-un astfel de scenariu, un atac aerian ar putea afecta intrările, alimentarea cu energie sau sistemele de ventilație, fără a garanta distrugerea infrastructurii aflate în interior.
Lucrările la complex au început în 2020, după distrugerea unei hale de asamblare a centrifugelor avansate de la Natanz într-un incident pe care Iranul l-a atribuit unui act de sabotaj.
La acel moment, fostul șef al programului nuclear iranian, Ali Akbar Salehi, anunța construirea unei noi facilități „în inima muntelui”, destinată producerii și asamblării centrifugelor.
Autoritățile iraniene susțin că instalația are exclusiv rol industrial și nu este destinată îmbogățirii uraniului.
Totuși, experții în neproliferare nucleară afirmă că dimensiunea și configurația spațiilor subterane ar permite și instalarea unor cascade de centrifuge necesare procesului de îmbogățire.
O analiză publicată în iulie de Institute for Science and International Security concluziona că instalația nu era încă operațională, deși lucrările continuau.
Potrivit specialiștilor, acest lucru nu exclude posibilitatea ca echipamentele să fi fost deja depozitate în interior.
Directorul general al Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, declara în martie 2026 că inspectorii agenției nu au putut inspecta complexul.
Iranul nu a declarat oficial instalația ca fiind un centru de îmbogățire a uraniului, ceea ce a limitat posibilitățile de verificare ale AIEA.
Situația este complicată și de faptul că, după atacurile din 2025, agenția a pierdut accesul continuu la o parte semnificativă a programului nuclear iranian.
Înaintea bombardamentelor, inspectorii monitorizau peste 400 de kilograme de uraniu îmbogățit la un nivel de până la 60%, însă ulterior nu au mai putut confirma permanent locația și starea întregului stoc.
Atacurile din 2025 au provocat distrugeri importante la Natanz, inclusiv la instalațiile-pilot și infrastructura energetică. Potrivit AIEA, întreruperea alimentării cu energie ar fi putut afecta și centrifugele aflate în facilitățile subterane.
De asemenea, au fost lovite și alte centre implicate în producția componentelor necesare centrifugelor, inclusiv facilități din Teheran și Karaj.
Totuși, dacă o parte semnificativă a centrifugelor a fost mutată la noul complex înainte sau după atacuri, Iranul ar putea dispune de baza tehnică necesară pentru a reconstitui mai rapid capacitățile de îmbogățire a uraniului.
Informațiile apar la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a declarat că SUA sunt pregătite să lovească instalația dacă va considera necesar.
Într-un interviu acordat realizatorului Hugh Hewitt pe 13 iulie, Trump a afirmat că Washingtonul monitorizează îndeaproape amplasamentul și a avertizat că acesta ar putea deveni o țintă militară.
Potrivit The Wall Street Journal, evaluarea serviciilor israeliene privind prezența a mii de centrifuge în complexul subteran ar putea intensifica presiunile pentru obținerea accesului inspectorilor AIEA sau pentru analizarea unor noi opțiuni militare.
Experții avertizează însă că orice operațiune împotriva instalației ar avea rezultate incerte.
Distrugerea intrărilor ar putea izola temporar complexul, însă nu ar garanta eliminarea echipamentelor aflate la mare adâncime, în timp ce o intervenție terestră sau o operațiune de sabotaj ar implica riscuri considerabile și ar putea alimenta o nouă escaladare între Iran, Israel și Statele Unite.