Revanșa pro-rusului Fico – analiză Le Point

Analiză a publicației franceze Le Point, preluată de Rador Radio România:

Fostul comunist Robert Fico, numit adesea „Orban de stânga”, a ajuns în frunte la finalul alegerilor legislative de sâmbătă. Robert Fico şi-a luat revanşa! Fostul premier, care a fost trădat de propriii adepţi și obligat să demisioneze în 2018, se întoarce pe ușa din față. Victoria sa, sâmbătă, 30 septembrie, în alegerile legislative, îi conferă o poziție favorabilă pentru formarea unei coaliții de guvernare.

Partidul său, Smer-SD, a obţinut 22,94% din voturi pe o orientare pro-rusă, eurocritică, anti-LGBT. Aceste alegeri legislative punctează un ciclu de crize guvernamentale din 2020 încoace, în care trei guverne s-au succedat în tumultul pandemiei de Covid-19 și al scandalurilor de corupție.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Socialist, Robert Fico, 59 de ani, este adesea considerat un „Orban de stânga”, împărtășind multe din pozițiile naționaliste ale acestuia. Acest fost comunist – s-a înscrist înainte de căderea Zidului Berlinului – se autointitulează pacifist pentru a nu mai livra arme Ucrainei.

„Ucraina a fluierat și noi am livrat totul tot timpul, până când depozitele noastre au rămas complet goale”, a spus el în timpul unei dezbateri, cu câteva zile înainte de alegeri.

Deşi condamnă agresiunea rusă, el preia teza Kremlinului conform căreia Moscova se apără de o agresiune mai largă din partea NATO – în care Slovacia este membră. El cere negocieri și deplânge faptul că Uniunea Europeană alimentează escaladarea conflictului cu livrări sporite de arme.

Peter Pellegrini, cel care face jocurile

În această luptă electorală, Robert Fico a controlat ascensiunea celui mai apropiat rival al său, liberalul progresist Michal Simecka, 16,96% din voturi. Vicepreședinte al Parlamentului European din grupul Renew, acest fost jurnalist al „Financial Times” în vârstă de 39 de ani reprezintă o Slovacie orientată spre Occident și îmbrățișează valorile unei democrații pașnice, tolerante cu minoritățile.

Partidul său, PS (Progresivne slovensko), popular printre tineri, nu a fost până acum reprezentat în parlamentul unicameral al Slovaciei. Sâmbătă seara, dezamăgirea taberei liberale progresiste era perceptibilă.

Partidul care s-a clasat pe locul al treilea, Hlas (14,70%) lui Peter Pellegrini, dizident din Smer, va juca un rol capital în recompunerea peisajului politic. Pellegrini indicase, înainte de alegeri, că se simte mai aproape de Fico, fostul său partener. Și, în același timp, Fico i-a invitat pe „reprezentanții” Hlas să „construiască în Slovacia un stat social de care să beneficieze tot poporul”.

Rolul cheie al partidelor mici

În total, șapte partide intră în Parlament împărțindu-şi 150 de locuri. În spatele trio-ului lider, găsim partidul O’Lano (8,89%), în dezordine totală. O’Lano a urcat pe primul loc la alegerile legislative din 2020 cu 25% din voturi pe tema luptei împotriva corupției, îaintea Smer (18,3%), condus la acea vreme de Peter Pellegrini.

Alte trei partide au depășit pragul de eligibilitate: KDH, cu 6,82%, un partid creștin-democrat; SAS, 6,32%, un partid liberal fondat de economistul Richard Sulik (grupul ECR din Parlamentul European); Partidul Naţional Slovac (5,62%), al lui Andrej Danko (extrema dreaptă).

La Bruxelles, revenirea acum foarte probabilă a lui Robert Fico va complica funcționarea Consiliului, în special în ceea ce privește subiectele care necesită unanimitate. În primul rând, revizuirea bugetului european. Comisia a propus, în special, un sprijin financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027.

Relațiile dificile dintre Volodimir Zelenski și Robert Fico s-au deteriorat din cauza intrării cerealelor ucrainene pe piața europeană. Înrăutățind lucrurile, Kievul a atacat Slovacia, Polonia și Ungaria la OMC. Pentru Robert Fico, acest gest demonstrează obrăznicia Kievului. „Să ajutăm dacă se poate, dar interesele Slovaciei sunt pe primul loc”, avertizează liderul Smer.

Dosarul migraţiei nu va fi nici el foarte ușor de gestionat. Robert Fico e categoric. „Dacă nu funcționează, vom folosi forța asupra migranților ilegali”, afirmă el. A fost, alături de Polonia și Ungaria, printre cele trei țări care, în 2016, s-au revoltat împotriva deciziei Consiliului din septembrie 2015 de a institui un sistem provizoriu de distribuire obligatorie a refugiaților sirieni.

Acest sistem presupunea ca Slovacia să preia 1.502 de refugiați. Viktor Orban și Robert Fico au atacat decizia europeană la CJUE pentru un viciu de procedură. În septembrie 2017, judecătorul european s-a pronunțat împotriva celor două țări, considerând, printre altele, că Consiliul nu era obligat să aplice regula unanimității.

Acuzat de socialiştii europeni

Robert Fico este o veche cunoștință a Bruxellesului. A fost prim-ministru de două ori (2006-2010, 2012-2018). Din iunie 2006 până în iunie 2010, a condus o coaliție bazată pe extrema dreaptă. La acea vreme, remarcile sale ostile împotriva minorităților romă și maghiară au șocat, inclusiv pe prietenii săi socialiști europeni.

Calitatea de membru al partidului său, Smer, în Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) a fost suspendată în 2006, înainte de a fi redobândită doi ani mai târziu, în schimbul angajamentului de a respecta drepturile minorităților. Din nou, în martie, PSE a avertizat Smer că trebuie să respecte valorile social-democrației, dar nu a fost făcută nicio excludere.

Apropierea dintre Robert Fico și Viktor Orban ne face să uităm că cei doi au început prin a avea fricţiuni. În 2010, când Fidesz lui Orban a venit la putere în Ungaria, a acordat dublă cetățenie slovacilor de origine maghiară. Robert Fico vede roșu împotriva acestei ingerințe. El a contraatacat printr-o lege care prevedea că oricărui slovac care acceptă cetățenia maghiară i se va lua cetățenia slovacă și i se va aplica o amendă de 3.000 de euro în cazul ascunderii dublei cetățenii. (Autor: Emmanuel Berretta. Traducere: Gabriela Sîrbu)