Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
În cartierul istoric din Brașov, Șchei, una dintre cele mai reprezentative construcții de patrimoniu religios, Biserica Sfântul Nicolae, trece printr-un amplu proces de restaurare, susținut din fonduri europene. Proiectul, în valoare de peste 24,7 milioane de lei, marchează o investiție majoră în conservarea patrimoniului cultural și spiritual al regiunii.
„Suntem la Brașov în biserica cu hramul Sfântul Nicolae, aici în Șcheii Brașovului, unde iată, de peste 500 de ani, această monumentală biserică străjuiește Țara Bârsei”, povestește Valentin Ionuț Moșoiu, Preotul Slujitor al bisericii.
Restaurarea este finanțată prin Programul Regional Centru 2021- 2027 și vizează atât consolidarea structurii, cât și punerea în valoare a componentelor artistice și arhitecturale ale ansamblului.
Proiectul include intervenții extinse asupra întregului complex: „Facem restaurare printr-un proiect de consolidare și restaurare, pictură murală […] punere în valoare a acestei biserici cu paraclisele Buna Vestire și Înălțarea Domnului, amenajare incintă și sistematizare verticală”, explică acesta. Astfel, lucrările nu se limitează doar la clădirea principală, ci includ și paraclisele, pictura exterioară, precum și modernizarea instalațiilor și finisajelor interioare și exterioare. „Este un proiect la care s-a muncit foarte mult, un proiect care în timp de 4,5 ani a fost elaborat atât de arhitecți, de restauratori, de arheologi […] ca să putem accesa aceste fonduri europene.”
Proiectul este planificat pe o perioadă de trei ani, iar lucrările sunt deja în desfășurare: „Deja avem cinci luni de zile de când implementăm proiectul. Lucrurile merg foarte bine, nu am avut până acum probleme […]”
Reprezentanții proiectului își propun ca, la final, atât credincioșii, cât și turiștii să regăsească un spațiu restaurat care păstrează autenticitatea și valoarea istorică: „Vom încerca să aducem un aport prin restaurare […] încât credincioșii dar și vizitatorii […] să simtă că într-adevăr au venit într-o biserică în care de peste 500 de ani lucrarea harului lui Dumnezeu este prezentă.”
Informațiile oferite de Irina Sava, specialist în restaurări, completează imaginea tehnică a proiectului, evidențiind complexitatea intervențiilor. Specialista descrie monumentul ca fiind unul „deosebit, atipic”, rezultat al unor etape succesive de construcție și transformare, începând cu anul 1520 și până în 1933. Această evoluție îndelungată determină dificultatea procesului de restaurare, întrucât fiecare etapă istorică trebuie analizată și tratată diferențiat.
Restaurarea include și o componentă mai puțin vizibilă pentru public. „Este o muncă invizibilă de cercetare […] pe care noi o desfășurăm concomitent cu lucrările”, explică specialista, referindu-se la documentarea și analiza, lucruri necesare înaintea intervențiilor propriu-zise.
Lucrările realizate până în prezent au vizat, printre altele, recuperarea picturii originale prin îndepărtarea intervențiilor necorespunzătoare din trecut: „Am pus în valoare pictura originală îndepărtând […] repictări ample”. În Paraclisul „Buna Vestire” au fost evidențiate elemente cromatice originale, considerate valoroase din punct de vedere artistic.
Aceasta compară procesul de restaurare cu un act medical, subliniind responsabilitatea intervenției: „Restaurarea presupune o medicină […] tratăm un pacient mut care nu se poate apăra singur”. Ea precizează că intervențiile trebuie realizate atât la nivel de ansamblu, cât și în detaliu, în acord cu concepția artistică inițială. În ceea ce privește pictura exterioară, aceasta aparține ultimei faze artistice a monumentului și a fost afectată în timp, atât de factori naturali, cât și de intervenții anterioare. În prezent, sunt realizate lucrări de urgență pentru stabilizarea și protejarea acesteia.
De asemenea, specialista menționează practici din trecut care au dus la pierderea unor picturi originale: „A existat o modă […] când o pictură era foarte degradată […] se renunțat la ea”. Un astfel de caz este cel al navei centrale și al altarului, unde pictura veche a fost îndepărtată, fiind ulterior înlocuită cu o compoziție realizată de celebrul pictor și profesor universitar, Costin Petrescu, împreună cu studenți ai acestuia.