„Putin este deja un preşedinte ilegitim”, consideră Ian Racinski, laureat al premiului Nobel pentru Pace

Liderul rus Vladimir Putin „este deja un preşedinte ilegitim”, indiferent dacă Occidentul va recunoaşte sau nu alegerile prezidenţiale din Rusia din martie, a declarat pentru EFE Ian Racinski, directorul Memorial, organizaţie care a primit în 2022 premiul Nobel pentru Pace.

„Dacă vorbim de legitimitate, Putin este deja ilegitim, deoarece din 2011 nu a mai existat nici măcar un simulacru de alegeri competitive. Falsificare totală, nu mai vorbesc de reformarea Constituţiei”, a comentat acesta în cadrul unui interviu la sediul Memorial din Moscova, transmite Agerpres.

Racinski, a cărui organizaţie a fost lichidată de justiţia rusă, consideră că involuţia socială şi politică în Rusia nu a început în urmă cu doi ani odată cu războiul din Ucraina, ci mult mai devreme, în 2014, odată cu anexarea ilegală de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

„Când o persoană (cum ar fi Putin) crede că poate învinge Ucraina într-o săptămână, ea trebuie să fie o persoană care nu este în toate minţile”, a spus el.

Putin, un uzurpator

Directorul Memorial consideră că „nerecunoaşterea preşedintelui Belarusului, Aleksander Lukaşenko, este posibilă, deoarece este o ţară foarte mică (…) şi nu este un actor important din punct de vedere economic”.

În schimb, adaugă el, „Rusia este o ţară uriaşă. Nerecunoaşterea înseamnă ruperea relaţiilor şi legăturilor şi renunţarea la posibilitatea de a influenţa ceea ce se întâmplă în ţară”.

„Este mai mult o chestiune politică. Din punct de vedere al dreptului, această legitimitate nu mai există de mult. Nici a lui (a lui Putin – n.r.), nici a aşa-zisului parlament. Să proclami pentru ca toată lumea să înţeleagă că acesta nu este un preşedinte ales, ci un uzurpator şi un dictator este ceva cu totul oportun şi corect”, consideră Racinski.

Laureatul Premiului Nobel pentru Pace crede că „multe depind” de dorinţa Occidentului şi a restului lumii „de a apăra dreptul internaţional” în Ucraina.

Occidentul trebuie să aleagă „între inconvenientele de acum şi catastrofa de mâine”, a subliniat Racinski şi a amintit că pentru Putin „a fost o surpriză” că liderii europeni au pus lupta cu Ucraina înaintea „intereselor economice”.

Putin „era obişnuit să aibă de-a face cu oameni de afaceri nu foarte cinstiţi. S-a gândit că cu gaz şi ţiţei va primi un cec în alb, dar nu i-a mers”, a explicat Racinski.

Navalnîi, un asasinat politic

Racinski consideră că moartea în închisoare a liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi este o reflectare fidelă a „degradării” actuale, deşi atrage atenţia că Navalnîi „nu este primul deţinut politic care a murit în închisoare, dar este cel mai notoriu caz”.

„Indiferent de cauza oficială a morţii sale, fără îndoială, a fost un asasinat politic (…) Navalnîi a fost consecvent, nu a cedat. Doar pentru asta şi tot merită respect. Nu a recurs niciodată la violenţă, nu a renunţat niciodată la convingerile sale”, subliniază el.

Activistul rus recunoaşte că a fost surprins de „laşitatea autorităţilor în faţa buchetelor de flori” depuse de ruşi în ultimele zile, acţiuni paşnice în timpul cărora au fost arestate sute de oameni.

Racinski a amintit că „opoziţia rusă nu a spart niciun geam şi nu a ars nicio maşină”, dar cu toate acestea reprezentanţii săi „sunt condamnaţi pentru extremism”.

„Autorităţile nu înţeleg că închid supapa de evacuare. Oala este deja plină (…) Frica se transformă mai devreme sau mai târziu în furie. Presiunea aburului poate distruge totul”, subliniază el.

Însă tot el avertizează că, în prezent, „nu există posibilitatea de a pregăti o putere alternativă, din moment ce nu există actori politici”.

„Peisajul politic rus a fost practic devastat. Există un singur partid (legal) de opoziţie, Iabloko, care nu are mari opţiuni (…) Nu vedem nimic pozitiv pe termen scurt. Desigur, pe termen lung Rusia va fi liberă. Ce altceva putem face?!” subliniază el.

Putinismul, un regim pe baionete

Racinski, căruia i-a fost înmânat Premiul Nobel pentru Pace la Oslo, în 10 decembrie 2022, consideră că, „atât timp cât nu se spune că puterea sovietică a fost un stat criminal şi terorist – nu poporul, ci statul -, atunci va fi greu să se facă progrese”.

În acelaşi timp, activistul rus are îndoieli serioase că regimul „putinist va mai rezista mai mult de zece ani”.

„În primul rând, pentru că nimic nu este etern. În al doilea rând, nu este confortabil să trăieşti stând pe baionete. Acest regim trăieşte pe baionete. Nu există nimic pe care să se sprijine. Segmentul societăţii care trage foloase de pe urma actualului regim este foarte mic. În schimb este din ce în ce mai amplu (segmentul) celor care suferă din cauza a ceea ce se întâmplă”, consideră Racinski.

Activistul rus atrage atenţia că „preţurile au crescut cu 50% şi continuă să crească, inflaţia creşte şi ea. În rândul bogaţilor, mulţi dintre ei şi-ar dori să schimbe lucrurile, dar nu ştiu cum (…) Şi alţii deja se gândesc la asta, caută variante”.

„Ideologia lui Putin este simplă: statul înainte de toate. Statul este sacru”, a explicat Racinski, care a definit modelul actual din Rusia drept o „modernizare autoritară”.