Protestele pun Hong Kong-ul în conflict cu Partidul Comunist din China

În timp ce, în Hong Kong, demonstraţiile împotriva guvernului devin tot mai pronunţate, fiecare tabără exprimă poziţii tot mai opuse, îngreunând astfel găsirea unei căi de compromis între protestatari şi Partidul Comunist, aflat la guvernare în China, se arată într-o analiză a cotidianului american The New York Times, preluată de Rador.

Demonstraţiile, începute ca protest la adresa unei legi care permitea extrădarea în China continentală a cetăţenilor din Hong Kong, s-au transformat tot mai mult într-un apel în sprijinul alegerilor libere – un gen de alegeri care, în China, nu prea există. Pentru Beijing, asta ar însemna un atac direct la conducerea ţării, ceea ce ar face ca ea să-şi piardă controlul asupra Hong Kong-ului.

Anterior paşnice, demonstraţiile s-au intensificat acum, ceea ce contravine reputaţiei Hong Kong-ului de oază a ordinii şi eficienţei. Luni, protestatarii au umplut aeroportul, blocând astfel unul dintre cele mai importante noduri de transport aeriene internaţionale. Marţi, demonstranţii au revenit, ceea ce a dus la suspendarea altor zboruri.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

China îşi exhibă şi ea tot mai mult puterea, ceea ce duce la tot mai frecvente şi mai dure ciocniri cu poliţia. Luni, un oficial din Bejing a condamnat acţiunile protestatarilor de la sfârşitul săptămânii trecute, calificându-le drept nişte semne incipiente de „terorism”. În plus, poliţia chineză şi-a intensificat manevrele în Shenzhen, un oraş din China continentală aflat la frontiera cu Hong Kong-ul.

„Ne aflăm la o răscruce”, a declarat Martin Lee, militant pemtru democraţie şi fost parlamentar. „Viitorul Hong Kong-ului, viitorul democraţiei, depind de ceea ce se va întâmpla în următoarele luni”.

Revolta readuce în discuţie conflictul inerent al unui experiment politic început din momentul când, în 1997, China a cerut Marii Britanii retrocedarea Hong Kong-ului – o ambiţioasă tentativă de a reuni autoritarismul recunoscut al Beijingului cu un bastion al drepturilor civile.

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, doreşte ca Hong Kong-ul să devină tot mai asemănător unui oraş din China continentală, oferindu-i avantaje economice cu care să „cumpere” mulţumirea şi propaganda pentru a-i obţine loialitatea. Protestatarii, care reprezintă o mare parte a Hong Kong-ului, vor un guvern care să le apere propriile interese, şi nu doar pe cele ale Beijingului, în vederea soluţionării unor probleme precum preţurile astronomice ale întreţinerii şi salariile mici.

Se pare că cele două părţi nu mai ţin cont de propriile temeri.

Recent, protestatarii au apelat la un slogan care se pronunţă în sprijinul independenţei: „Eliberaţi Hong Kong-ul, revoluţia vremurilor noastre”. Mulţi spun că sloganul este menit să exprime dorinţa protestatarilor de a avea un cuvânt de spus în politică, dar Beijingul l-a considerat drept o dovadă a faptului că protestatarii sprijină independenţa.

Temeri legate de o „revoluţie colorată”

În China continentală, mulţi au avertizat că Hong Hong-ul se află în pragul dezastrului. Ziarele de stat au cerut populaţiei să ajute China să-şi apere suveranitatea. Oficiali importanţi i-au acuzat pe diplomaţii americani că acţionează ca „mâini murdare”, intenţionând să provoace o revoltă.

Pe vremuri, Beijingul avea grijă ca protestele din Hong Kong să nu ajungă în China continentală, probabil temându-se că ele s-ar putea extinde. Dar, în ultimele zile, guvernul dlui Xi a făcut tot ce a putut ca să îi discrediteze pe protestatari. Această schimbare bruscă de atitudine reflectă temerile crescânde din sânul partidului, potrivit cărora el s-ar putea afla în faţa unui pericol secesionist care ar submina imaginea de dur a lui Xi.

Problema este delicată: Xi Jinping, care a dus o dură luptă împotriva disidenţei, nu doreşte să se creadă că el se sprijină doar pe membrii partidului. Şi totuşi, s-ar putea să treacă la acţiuni drastice, cum ar fi mobilizarea de trupe de teama unei crize mai mari.

Întrebarea care se pune acum este dacă, în Hong Kong, iniţiativa „o ţară, două sisteme” poate supravieţui sau dacă Beijingul va căuta să o transforme într-una de tip „o ţară, un sistem”.

Ronny Tong, un membru al consiliului executiv – echipa de consilieri a dnei Carrie Lam  (şefa administraţiei din Hiong Kong, n. red.) – spune că el se teme că Hong Kong-ul riscă să îşi piardă statutul special.

„Ce credeţi c-o să creadă acum Beijingul? Credeţi că va dori să ofere democraţie unor oameni care îi insultă guvernarea?”

Articol de Javier C. Hernández şi Amy Qin / Traducerea: Alexandru Danga