Proiect de hotărâre pentru înființarea unei rețele de Adăposturi Climatice în București. Consilierii USR propun 80 de spații până la finalul lui 2026, și, în doi ani, câte un refugiu la maximum 10 minute de fiecare locuință

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un proiect de hotărâre privind înființarea unei rețele de 80 de adăposturi climatice, într-o primă etapă, cu extindere treptată la 160 și ulterior cu acoperire completă a orașului, a fost lansat în dezbatere publică de Primăria Capitalei. Opiniile se pot exprima între 16 februarie și 3 martie 2026.

Doi consilieri USR, Bogdan-Alexandru Sabo și Ionela-Gabriela Dinu, propun crearea unei infrastructuri urbane dedicate protejării populației în perioadele de temperaturi extreme. Contextul este unul mai larg al intensificării valurilor de căldură și al episoadelor de ger sever. Inițiatorii invocă urgența climatică și faptul că efectul de insulă urbană este agravat în București de lipsa spațiilor verzi.

Bucureștiul se află în topul capitalelor europene, alături de Roma și Atena (orașe din sudul continentului mai expuse valurilor de căldură), în ceea ce privește decesele asociate încălzirii globale, potrivit unui studiu realizat de Imperial College London și citat de autorii inițiativei.

Dacă proiectul va fi adoptat în această formă, ar urma să fie amenajate minimal spații interioare și exterioare care să funcționeze ca refugii temporare în caz de cod galben, portocaliu sau roșu emis de Administrația Națională de Meteorologie.

În categoria adăposturilor climatice interioare ar putea intra biblioteci, muzee, centre culturale, sedii ale instituțiilor publice sau alte spații cu acces gratuit, cum ar fi instituții religioase, care îndeplinesc condiții minime de confort termic, acces la apă potabilă și grupuri sanitare.

Aceste spații trebuie să asigure temperatură de maximum 27°C vara și minimum 19°C iarna, ventilație adecvată, acolo unde este posibil filtrarea particulelor fine (PM 2.5) și o suprafață de minimum 5 metri pătrați de persoană.

Adăposturile climatice nu vor funcționa ca centre medicale, așa cum existau pe bulevardele principale din București containere de caniculă, în mandatele trecute, ci ca spații de protecție temporară. Între timp, unele administrații de la sectoare au montat perdeaua de răcorire, dispozitive de răcire care funcționează în perioada verii.

Proiectul prevede și crearea unor adăposturi climatice exterioare în aer liber, în parcuri, grădini publice sau curți ale instituțiilor, dotate cu zone umbrite (naturale sau artificiale), cișmele ori surse gratuite de apă, posibile sisteme de răcorire prin pulverizare și mobilier urban adecvat.

Rețeaua ar urma să fie implementată în trei etape. Realizarea a minimum 80 de spații până la finalul anului 2026, extinderea la 160 de spații în 2027 și, în 2028, asigurarea unui punct de refugiu la maximum 10 minute de locuință pentru fiecare bucureștean.

Rețeaua va fi activată prioritar în perioadele în care Administrația Națională de Meteorologie emite avertizări de temperaturi extreme. Comunicarea publică va fi realizată prin Direcția de Mediu și Direcția de Presă a PMB.

În termen de 90 de zile de la adoptarea hotărârii, PMB va lansa platforma bucuresti-rezilient-climatic.pmb.ro, care va include o hartă interactivă a adăposturilor, funcție GPS către cel mai apropiat punct activ, informații despre dotări și program, ghiduri de protecție în perioade extreme, precum și recomandări pentru recunoașterea epuizării termice sau a hipotermiei.

Impactul bugetar este considerat limitat, întrucât se utilizează clădiri deja existente în administrarea PMB sau a instituțiilor subordonate.

Pentru promovare și educație publică este prevăzută o alocare anuală minimă de 100.000 de lei din bugetul PMB. Costurile principale vizează sistemul unitar de semnalizare, mentenanța platformei digitale și campaniile de informare publică.

Proiectul include și realizarea unui studiu privind riscurile climatice în București pentru perioada 2030–2050, cu scopul de a fundamenta politici de adaptare și dezvoltare a infrastructurii verzi și albastre.

Municipiul București este parte a Misiunii europene „100 de orașe inteligente și neutre climatic”, iar proiectul se aliniază Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice 2024–2030.

Sursa informației: Proiect de hotărâre privind înființarea Rețelei de Adăposturi Climatice în Municipiul București