EXCLUSIV | Bisericile și hotelurile din București pot intra în rețeaua de adăposturi climatice, mallurile sunt excluse. PMB pregătește o nouă hotărâre pentru spațiile exterioare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Bisericile, mănăstirile și alte lăcașuri de cult pot deveni adăposturi climatice în timpul valurilor de căldură, dacă îndeplinesc criteriile stabilite de Primăria Capitalei. În schimb, mallurile și marile centre comerciale sunt excluse din rețeaua oficială, deoarece desfășoară în principal activități comerciale. Administratorul public al Capitalei, Lucian Judele (USR), spune într-un răspuns transmis G4Media că la sfârșitul acestui an inițiatorii proiectului pregătesc o nouă hotărâre a Consiliului General, care va viza măsuri pentru spațiile exterioare și adaptarea Bucureștiului la efectele caniculei.

Rețeaua de Adăposturi Climatice București, inaugurată la începutul lunii iulie, este printre primele măsuri prin care Primăria Capitalei încearcă să adapteze orașul la valurile de căldură tot mai frecvente, caracteristice schimbărilor climatice la nivel planetar. În prezent, aceasta cuprinde aproape 300 de spații – 71 de instituții publice și aproximativ 200 de farmacii partenere –, unde cetățenii pot intra gratuit pentru a se răcori, a bea apă și a se odihni în timpul episoadelor de caniculă.

Bisericile pot deveni adăposturi climatice

Una dintre noutățile confirmate de administratorul public Lucian Judele este că instituțiile de cult pot intra în rețeaua de adăposturi climatice.

Întrebat de G4Media dacă bisericile, mănăstirile și alte lăcașuri de cult pot deveni spații de refugiu pentru populație în timpul caniculei, Judele răspunde afirmativ.

„Pot, da. Trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca instituțiile publice deja înrolate.”

Deocamdată însă nu există solicitări din partea parohiilor sau a altor instituții religioase.

„Deocamdată nu.”, spune acesta.

Inițiatorii proiectului au lansat anterior un apel public către Arhiepiscopia Bucureștilor și celelalte culte religioase pentru a se alătura rețelei.

Mallurile rămân în afara proiectului

În schimb, marile centre comerciale nu vor putea deveni adăposturi climatice, chiar dacă sunt spații climatizate și accesibile publicului.

Hotărârea Consiliului General interzice certificarea spațiilor în care activitatea comercială este predominantă.

Excepția este reprezentată doar de farmacii și librării.

„Nu există discuții cu marile lanțuri comerciale pentru certificarea spațiilor acestora ca adăposturi climatice, întrucât articolul 5 interzice expres certificarea spațiilor în care se desfășoară în mod predominant activități comerciale cu scop lucrativ. Excepția vizează exclusiv farmaciile și librăriile”, explică Judele.

Potrivit administratorului public, HCGMB menționează în mod expres ca spații eligibile farmaciile, librăriile, universitățile și băncile. Totodată, unul dintre obiectivele proiectului este de a încuraja bucureștenii să folosească mai des spațiile culturale și educaționale în perioadele cu temperaturi extreme.

„Un obiectiv secundar al proiectului este de a încuraja cetățenii să meargă la teatru, la bibliotecă, la centre culturale, la muzee și în alte spații dedicate educației și culturii”, a precizat Judele.

Totuși, un operator privat ar putea participa dacă pune la dispoziția publicului un spațiu distinct, cu acces gratuit și fără caracter comercial predominant.

Hotelurile pot fi incluse

Administratorul public spune că hotelurile și clădirile de birouri nu sunt menționate expres în hotărâre, însă pot deveni adăposturi climatice dacă respectă criteriile tehnice și administrative prevăzute de regulament.

În schimb, extinderea rețelei nu urmărește atingerea unui număr prestabilit de parteneri.

Participarea este voluntară, iar cererile sunt analizate de Direcția de Mediu în termen de 30 de zile. Obiectivul este ca adăposturile să fie distribuite echilibrat în toate sectoarele Capitalei, și nu atingerea unei ținte numerice.

Ce condiții trebuie să îndeplinească un adăpost climatic

Hotărârea Consiliului General stabilește că simpla existență a unui sistem de climatizare nu este suficientă pentru acreditare. Un spațiu trebuie să ofere o serie de servicii și facilități minime.

Printre acestea se numără menținerea temperaturii interioare la maximum 27°C în perioadele caniculare, acces gratuit la apă potabilă, grup sanitar, zone de odihnă cu mobilier, iluminat și semnalizare corespunzătoare, trusă de prim ajutor și personal care să poată solicita intervenția serviciilor de urgență dacă unei persoane i se face rău. De asemenea, spațiul trebuie să asigure minimum 5 metri pătrați pentru fiecare utilizator, în conformitate cu normele de securitate la incendiu. Hotărârea precizează că adăposturile climatice nu sunt destinate acordării de îngrijiri medicale, ci oferă doar protecție temporară împotriva temperaturilor extreme.

În cazul operatorilor privați, participarea este voluntară și presupune respectarea standardelor tehnice, acces gratuit pentru public în perioadele de activare, acceptarea evaluărilor periodice realizate de Primăria Capitalei și afișarea siglei oficiale a rețelei.

Cum ajunge un spațiu pe harta oficială

Fiecare locație trebuie să treacă printr-o procedură de evaluare înainte de a fi acreditată.

Instituția sau operatorul transmite o fișă de autoevaluare și programul de funcționare, iar Direcția de Mediu verifică documentația și efectuează o inspecție vizuală.

Pentru spațiile conforme este emis Certificatul de Acreditare „Adăpost Climatic București”, valabil trei ani.

Primăria poate retrage certificarea dacă locația nu mai respectă condițiile asumate, programul de funcționare sau accesul gratuit pentru cetățeni.

Cetățenii vor putea reclama adăposturile care nu respectă regulile

Persoanele care constată că un adăpost climatic este închis, nu oferă apă potabilă sau nu mai respectă facilitățile promise vor putea transmite sesizări către Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei.

Acestea vor fi analizate de municipalitate, care poate dispune inclusiv retragerea acreditării.

Urmează o nouă hotărâre a Consiliului General

Lucian Judele afirmă că actuala rețea reprezintă doar prima etapă.

În perioada următoare va fi realizat un studiu privind riscurile climatice la nivelul Municipiului București, care va identifica zonele cele mai afectate de fenomenul de insulă de căldură urbană.

Inițiatorii proiectului,  consilierii generali USR Bogdan Sabo și Gabriela Dinu,  intenționează, pe baza concluziilor acestui studiu, să promoveze la sfârșitul anului 2026 o nouă hotărâre a Consiliului General, care va introduce măsuri dedicate spațiilor exterioare și adaptării orașului la temperaturile extreme.

Ștrandurile și lacurile ar putea deveni următoarea etapă

Actuala hotărâre nu include explicit ștrandurile și piscinele publice.

Totuși, potrivit administratorului public, ștrandurile cu acces gratuit s-ar putea încadra în categoria adăposturilor climatice exterioare dacă oferă umbră, surse de apă și acces gratuit.

De asemenea, zonele amenajate din jurul lacurilor Bucureștiului ar putea deveni spații oficiale de răcorire urbană dacă vor fi dotate cu umbrire, cișmele, puncte de hidratare și sisteme de pulverizare a apei și vor respecta criteriile prevăzute de regulament.

În prezent, rețeaua Bucureștiului cuprinde aproape 300 de adăposturi climatice, localizate pe o hartă interactivă, iar Primăria Capitalei invită în continuare instituții publice, ONG-uri, farmacii, librării, instituții de cult și alți operatori eligibili să se înscrie voluntar în program.

Surse suplimentare de informare:

• Harta interactivă a adăposturilor climatice din București – https://bucuresti-rezilient.pmb.ro/
• adresa [email protected] pentru a informa Primăria Capitalei că un adăpost este închis sau nu asigură facilitățile promise.