GALERIE FOTO De la albia de beton a Dâmboviței la coridorul verde-albastru al Bucureștiului / Șase proiecte premiate vor să schimbe fața râului și să-l redea oamenilor / Arhitect londonez: „Progresele mici, dar constante schimbă orașele”

• Râul Dâmbovița care taie Bucureștiul, acum sub forma unui canal îndiguit într-o cuvă de beton, a fost reproiectat să devină un coridor verde-albastru al orașului, cu acces în trepte către apă.
• Un coridor de ventilație a Capitalei, dar mai ales o regenerare urbană amplă, a fost creat în urma unui concurs de soluții cu jurizare internațională, organizat de ONG-ul care poartă numele lui Ivan Patzaichin, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România.
• Visul lui Patzaichin a fost să redea Dâmbovița oamenilor, prin navigabilitate ușoară, acces, natură și comunitate: „Dâmbovița este un imens plămân, o resursă de aer oxigenat.”
• În cadrul concursului „Dâmbovița 2035” cursul a fost împărțit în 6 zone: Zona 1: Chiajna-Lacul Morii, Zona 2: Podul Ciurel, Zona 3: CET Grozăvești-Grădina Botanică, Zona 4: Timpuri Noi, Zona 5: Delta Văcărești, Zona 6: Vitan-Popești-Leordeni, fiecare cu specificul ei.
• Proiectul „Dâmbovița 2035” prevede de la concepte de biodiversitate în zonele mai sălbatice la pasarele suspendate, poduri pietonale și piste, un teren de golf, un hub la Apei dar și plaje cu nisip cu acces direct la apă, în zona Văcărești și „sponge infrastructure”.

Râul Dâmbovița care străbate Bucureștiul de la Lacul Morii până la Vitan-Popești-Leordeni, astăzi un canal betonat, a fost reproiectat la finalul anului 2025 de echipe de arhitecți, urbaniști și ingineri astfel încât să devină cu coridor verde-albastru de răcorire a orașului, care să scadă temperatura pe timpul verii și să ofere umbră continuă la râu. Tot cursul de apă care taie aproape în linie dreaptă orașul pe o distanță de 30 km de la N-V la S-E a fost împărțit în 6 zone de reamenajare, pe criterii ce au ținut de inovație urbanistică și peisagistică.

Un juriu internațional, format printre alții din arhitectul-urbanist englez Peter Bishop, peisagistul olandez Victor Dijkshoorn și Rémy David, un specialist francez al regiunii râului Loire, a selectat 6 proiecte pentru zone umede, de plajă cu acces treptat la apă sau pentru cele urbane, unde apar pasarele de trecere. 29 de proiecte au fost analizate, din care au fost selectate 6 propuneri. Cele mai reușite au fost premiate cu 3.000 de euro fiecare. Proiectele sunt o propunere pentru a fi preluate și finanțate de administrația publică a orașului.

„Apelul și-a propus să deschidă o dezbatere despre felul în care orașul se poate reconecta la Dâmbovița, printr-un spațiu mai prietenos cu pietonii și bicicliștii și prin soluții bazate pe natură”, a afirmat Teodor Frolu, co-fondator Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și inițiator al concursului „Dâmbovița 2035”, la premierea ce a avut loc pe 28 octombrie, după o lună de la lansarea concursului.

Întrebat cât timp ar dura implementarea celor 6 proiecte de transformare a Dâmboviței în coridor verde-albastru, Peter Bishop, urbanist englez, fost director de design al Londrei, președinte al juriului, a afirmat pentru G4Media că „aproape că nu contează”. „Important este să începeți cu unul dintre proiecte și să-l folosiți ca exemplu pentru a demonstra de ce întreaga inițiativă este una bună. Porniți cu unul. Restul pot fi făcute atunci când există bani, energie și oportunitate”.

„Una dintre strategiile importante în transformarea orașelor este să ai mereu un set de proiecte pregătite. Astfel, dacă apar finanțări de la UE, UNESCO, primărie sau un dezvoltator, puteți spune: „Avem proiectul, putem lua banii și îl putem face.”

Bishop spune că Londra lucrează la malurile Tamisei de aproape 80 de ani. „Mai întâi a trebuit să o curețe. Apoi, treptat, a început să deschidă traseele pietonale de-a lungul râului. La fiecare dezvoltare nouă, dezvoltatorul este obligat să cedeze terenul necesar pentru continuarea promenadei.

Chiar și după 80 de ani, proiectul nu este complet. Dar începe să se simtă ca un proiect coerent.

„King’s Cross a fost diferit. Acolo era un canal. Dar caracteristica interesantă este modul în care spațiul public coboară în trepte către canal, iar canalul și spațiul public de deasupra se leagă într-o strategie continuă de peisaj”, a afirmat arhitectul englez pentru G4Media, înainte de a adăuga „Progresele mici, dar constante, schimbă orașele”.

Zonele de pe râul Dâmbovița propuse să fie transformate peisagistic în urma concursului „Dâmbovița 2035” au fost împărțite în Chiajna-Lacul Morii, gura de vărsare a râului în lacul de acumulare, Podul Ciurel – imediat în apropiere, CET Grozăvești-Grădina Botanică, zonă deja verde, Timpuri Noi – insulă de căldură, Delta Văcărești-zonă umedă, și, ultima, gura de ieșire din oraș de la Vitan – Popești-Leordeni, cu cele mai multe caracteristici sălbatice.

Cele 6 zone ale Dâmboviței și descrierea proiectelor câștigătoare pentru coridorul verde-albastru

ZONA 1 – CHIAJNA–LACUL MORII

Restart Nature – un peisaj reconectat, între biodiversitate, mobilitate ușoară și siguranță hidrologică

Echipa câștigătoare propune o reconfigurare a acestui areal pe două direcții esențiale: creșterea conectivității și „restartarea naturii”.

FOTO: Chiajna-Lacul Morii, râul Dâmbovița, intrare în București. Sursa: Concursul de proiectare „Dâmbovița 2035” – coridor verde-albastru

FOTO: Premiu Zona 1 – Chiajna-Lacul Morii, reamenajare râul Dâmbovița în București / Planșa Concurs „Dâmbovița 2025”

Un circuit semi-închis de parcurs în multiple moduri: trasee rapide pentru mobilitatea de zi cu zi, trasee ocolitoare pentru recreere, alergare sau ciclism, și segmente care oferă perspective rare asupra vegetației de luncă, asupra zonelor împădurite sau chiar asupra câmpiei.

Un pod cu utilizări mixte și spații urbane reconectate: în zona urbană densă, echipa propune un pod multifuncțional, care combină mobilitatea cu activități sociale și culturale. Podul include o cafenea, acces la pontoane, o platformă de belvedere orientată strategic pentru a păstra vizibilitatea către Munții Carpați și spații dedicate observării artificiilor de Anul Nou — o tradiție locală pe care proiectul o conservă.

Un cadru neinvaziv pentru refacerea ecosistemelor. Amenajări minimale — locuri discrete pentru popas și observare, fără modificări invazive ale ecosistemelor locale.

Soluții hidrologice pentru siguranța zonei: un element tehnic al proiectului este lărgirea gurii de vărsare a Dâmboviței în Lacul Morii, pentru a reduce presiunea hidrotehnică în cazul viiturilor și pentru a îmbunătăți disiparea debitelor mari.

ZONA 2 – POD CIUREL

Urban Infrastructure – zona Ciurel este regândită după modelul danez „un oraș moale ca un corp”, între râu și lac, unde infrastructura nu mai separă, ci conectează.

Pod Ciurel, râul Dâmbovița, București. Sursa foto: Concurs internațional de soluții de regenerare urbană „Dâmbovița 2035”

FOTO: Pod Ciurel, reamenajare urbană, proiect câștigător în concursul Dâmbovița 2035

Intervenția aduce trei direcții majore:

1. Transformarea podului într-un parc-pod. Podul Ciurel nu mai este doar o infrastructură rutieră, ci devine un spațiu civic, un parc suspendat care leagă direct promenada Dâmboviței de promenada Lacului Morii.

Cu arbori, umbrire, puncte de belvedere și zone de activitate, parcul-pod creează continuitate între cele două corpuri majore de apă.

2. Zonă umedă urbană sub pod. Spațiile neutilizate sunt recuperate și transformate într-o mini-mlaștină urbană ce reintroduce ecologia ripariană pierdută. Vegetația acvatică, habitatele pentru păsări și amfibieni și microclimatul local recuperează identitatea naturală a zonei. Pasarele suspendate permit vizitatorilor să exploreze noul ecosistem în siguranță.

3. Hub de cercetare și cultură. La intersecția dintre natură și infrastructură, proiectul propune un hub dedicat cercetării de mediu, climatului, artei și activităților comunitare.

Intervențiile sunt completate de:

• scări și platforme care coboară direct spre apă, oferind acces fizic și vizual la râu,
• trei poduri-platformă pietonale, concepute ca terase sociale pentru legături între cartiere,
• spații comerciale mici, cafenele și servicii amplasate sub pod, pentru activarea vieții urbane ziua și seara.

ZONA 3 – CET GROZĂVEȘTI – GRĂDINA BOTANICĂ

Peisaj Deschis – o instalație temporară care face vizibil potențialul Dâmboviței

FOTO: CET-Grozăvești-Grădina-Botanică, imagine de ansamblu 2025 / Sursa: Concursul internațional „Dâmbovița 2035”

FOTO: Premiu Zona-3: CET-Grozăvești – Grădina-Botanică / Sursa: Concursul internațional „Dâmbovița 2035”

Proiectul introduce o promenadă marcată vizual printr-o cromatică albastră, gândită pentru mers, alergare și activități pe malul apei. Două pasarele peste Dâmbovița creează un circuit continuu ce conectează Grădina Botanică, platforma CET Grozăvești și zona universitară, articulând peisajul într-un coridor verde-albastru coerent. Materialele elastice folosite pe traseu sporesc confortul pietonal.

Un element recognoscibil, turnul de răcire al CET Grozăvești, devine reper urban printr-o intervenție artistică marcată în albastru.

Accesul la râu este facilitat prin platforme coborâte gradual până aproape de nivelul apei. Proiectul propune și intervenții pentru creșterea biodiversității: structuri de susținere a vegetației pe marginile cuvei, insule vegetale plutitoare și plantări extinse de arbori. Reducerea câte unei benzi de circulație pe fiecare mal permite crearea unui cadru pietonal mai permeabil și mai verde.

În proximitate, o parte din parcarea centrului comercial Orhideea este transformată într-un spațiu public cu vegetație și conexiuni directe către Dâmbovița.

Modul modular al promenadelor – alcătuite din elemente de 3,60 x 3,60 m – permite rearanjarea lor în alte zone ale râului. Întregul proiect funcționează ca un proces participativ: un „peisaj deschis” care invită locuitorii, studenții și administrația să modeleze împreună viitorul Dâmboviței.

ZONA 4 – TIMPURI NOI

RGB – The Red, The Green, The Blue: readucerea vieții pe malul Dâmboviței

FOTO: Zona Timpuri Noi, Dâmbovița, București / Sursa: Concursul internațional de proiectare „Dâmbovița 2035”

Intervenția urmărește trei direcții:

1. Reconfigurarea traficului și recuperarea malurilor pentru oameni

Circulația auto este îndepărtată de lângă râu, iar trei tronsoane de câte trei benzi sunt transformate în parcuri longitudinale. Malurile devin, astfel, accesibile pietonilor, nu mașinilor.

2. Crearea unui parc urban activ și a unei baze sportive pe apă. Sunt propuse terenuri de caiac polo, un traseu de slalom și unul de viteză pentru caiac — pentru sportivi profesioniști și amatori deopotrivă. Circulațiile pietonale coboară mult mai aproape de apă, invitând oamenii să privească sau să participe.

3. Un peisaj natural divers, cu zone umede și un golf accesibil publicului

Vegetarea este diversificată pentru a reduce poluarea, zgomotul și insolația, iar malul stâng este transformat într-un mic golf semi-natural, unde oamenii pot intra desculți în apă în zone sigure, cu adâncimi între 0 și 80 cm. Textura pietrei și un grilaj submersat delimitează în mod natural zona sigură.

O pasarelă colorată în roșu traversează râul, leagă nodul de transport de noul amfiteatru al golfului și continuă spre centrul sportiv, devenind atât reper vizual, cât și infrastructură pietonală continuă.

Două poduri plutitoare definesc terenurile de caiac polo; unul dintre ele este accesibil publicului și introduce un element ludic: la un anumit număr de oameni, podul coboară ușor spre apă, invitând grupurile să decidă spontan dacă transformă situația într-un joc.

ZONA 5 – DELTA VĂCĂREȘTI

Dâmbovița 2035 SML – Apa intră în oraș și orașul intră în apă

FOTO: Delta Văcărești, București, râul Dâmbovița / Sursa: Proiect de regenerare urbană / Coridor verde-albastru „Dâmbovița 2035”

FOTO: Delta Văcărești, București, râul Dâmbovița / Sursa: Proiect de regenerare urbană / Coridor verde-albastru „Dâmbovița 2035”

Proiectul „Dâmbovița2035 SML” pornește de la ideea că râul trebuie reintegrat în viața orașului, iar orașul trebuie să își recucerească relația cu apa. Echipa propune trei strategii de intervenție, testate în trei zone cu niveluri diferite de permisivitate ale malului: S (Small) – M (Medium) – L (Large).

S – Timpuri Noi: acupunctură urbană

Aici, Dâmbovița este puternic constrânsă între infrastructuri. Intervenția vine cu măsuri punctuale — reorganizarea traficului, spații verzi care „intră în apă”, baze sportive suspendate — pentru a deschide malurile în cele mai dificile condiții.

M – Delta Văcărești: transformarea digului într-o poartă ecologică

În zona Parcului Natural Văcărești, digul betonat reprezintă o barieră între deltă și râu. Proiectul îl transformă, fără demolare, într-un suport vegetal și într-un spațiu interior pentru cercetare și observare. Traficul este deviat pe un singur mal, iar la baza digului apar promenade, zone de servicii și o mică plajă sălbatică cu ape filtrate natural.

Insule vegetale plutitoare curăță apa și oferă habitate pentru păsări, extinzând biodiversitatea deltei către Dâmbovița. Un pod pietonal cu două brațe conectează zona rezidențială cu plaja și cu un punct de belvedere spre Văcărești.

L – Vitan – Popești-Leordeni: un peisaj inundabil, flexibil

Aici, râul poate prelua periodic malul, formând o zonă vegetală inundabilă. Proiectul prevede poteci, insule filtrante și grădini adaptate nivelului variabil al apei creează un coridor ecologic continuu, în care mobilitatea ușoară este prioritară, iar traficul auto devine secundar.

ZONA 6 VITAN – POPEȘTI-LEORDENI – Urban Ecological Corridor: Sponge City Initiative

Vitan-Popești Leordeni, București, concurs de proiectare „Dâmbovița 2035”

FOTO: Premiu 6 Vitan -Popești-Leordeni, București, concurs de proiectare „Dâmbovița 2035”

Proiectul Urban Ecological Corridor: Sponge City Initiative propune transformarea Dâmboviței într-o infrastructură ecologică capabilă să absoarbă, filtreze și redea orașului beneficiile unui râu viu.

Intervenția pornește de la ideea recuperării identității Bucureștiului istoric — un oraș al apelor, permeabil și adaptabil.

Zona marchează locul în care Dâmbovița părăsește cuva de beton. Aici, proiectul introduce un sistem de renaturare prin dublarea cursului râului: un canal paralel creează lacuri, zone umede și suprafețe inundabile ce absorb viiturile și filtrează în mod natural apa încărcată cu sedimente și poluare urbană.

Cuva existentă este parțial naturalizată, favorizând revenirea biodiversității.

Malurile devin promenade verzi pentru pietoni și bicicliști.

În același timp, serele din zonă sunt transformate în grădini urbane, spații educaționale și centre comunitare, iar terenurile dintre lacuri găzduiesc permacultură, agricultură urbană și sisteme aquaponice. Întreg ansamblul funcționează ca un metabolism circular între apă, vegetație și comunitate.