Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
„Sunt absolut conștientă că nicio altă activitate nu ar avea același rezultat cum are clubul de dezbateri. Acesta este cel mai important lucru pe care pot să-l fac pentru elevii mei”, spune profesoara de istorie și directorul adjunct al Colegiului Național Iași, Mihaela Țurcănașu. Edupedu.ro a stat de vorbă cu fondatoarea clubului de debate din cadrul Colegiului, în contextul în care societatea se află într-o perioadă dificilă pe plan politic, în care în special în mediul online dialogul civilizat este tot mai rar întâlnit, iar replici dure și atacuri la persoană între români par să fie la îndemâna oricui. Două eleve care participă la clubul extrașcolar spun că această activitate le ajută să distingă ușor informații false, să se documenteze, dar și să asculte opinia celuilalt, fără atacuri la persoană.
„Dezvoltarea gândirii critice, încrederea în propria persoană și abilități de vorbire în public, capacitatea de a analiza sistematic sursele, lucrul în echipă – toate sunt beneficii pe care mișcarea de debate le construiește. Sunt conștientă că acest club este cea mai importantă direcție, că acesta este cel mai important lucru pe care pot să-l fac pentru elevii mei, că asta face diferența. Până la urmă, de ce sunt profesor, dacă nu fac diferența? Dacă nu aduc o schimbare reală, dacă nu construiesc cu adevărat? Pot, desigur, să predau ani, nume, dar sunt conștientă după 27 de ani de vechime că acestea rămân în memoria copiilor mai mult sau mai puțin”, spune într-un interviu acordat Edupedu.ro profesoara de istorie și directorul adjunct al Colegiului Național Iași, Mihaela Țurcănașu.
La Colegiul Național Iași, profesoara Mihaela Țurcănașu a înființat în urmă cu câțiva ani activitatea extrașcolară de debate. Aici, peste 40 de elevi de la clase de gimnaziu până la clasa a XII-a vin o dată pe săptămână, cei de gimnaziu, și în altă zi, elevii de liceu, iar activitatea durează cam o oră și jumătate.
În prezent se derulează al doilea proiect Erasmus – Young People Matter, la Colegiul Național Iași, prin care este sprijinită această metodă de învățare care dezvoltă gândirea critică, competențe de public speaking, de managementul emoțiilor.
„Elevii dezbat moțiuni, învață să susțină puncte de vedere cu care poate nu sunt de acord, dar învață abilități pentru viață, iar modalitatea este mult mai eficientă decât a-i pune să învețe niște ani și nume”, spune profesoara.
„Astăzi îi dau nota 10 unui elev pentru că a știut toți anii și toate numele și peste 2 săptămâni, dacă îl întreb, nu sunt foarte sigură că mai știe. În schimb, dacă a fost la dezbateri și a avut o moțiune, de exemplu, despre rolul migraților, de exemplu moțiunea: Acest Parlament consideră că migrația populației în Europa are un rol negativ și o parte, că rolul moțiunilor este să fie pe cât posibil egal, adevărat și pro și contra, o parte va trebui să spună că da, uite, aduc probleme, fac probleme, dezechilibrează cultural, economic, iar cealaltă parte ar trebui să vadă că diversitatea înseamnă progres, că acești oameni aduc diversitate care contribuie și la dezvoltarea economică, că anumite regiuni, muncă, muncă, mai există economic fără aportul migranților”, explică aceasta.
Profesoara de istorie Mihaela Țurcănașu subliniază că este greu pentru elevi să rămână după ore, în cadrul clubului, chiar și pentru o oră pe săptămână, pentru că nu este asigurată masa caldă. „Deși activitățile extrașcolare ne sunt recomandate, totuși se fac pe timpul și banii elevilor și e un efort foarte mare să stai până la ora 16:00 în școală”, spune profesoara.