Premierul Tusk, replică tăioasă după ce Angela Merkel a insinuat că Polonia ar fi avut o parte din vină pentru invazia Rusiei: ”Problema Ucrainei nu este că Nord Stream 2 a fost aruncat în aer, ci că a fost construit” / În 2024: ”Să vă cereți scuze și să păstrați tăcerea”

Premierul polonez, Donald Tusk, a avut o replică tăioasă pe rețelele de socializare după ce fostul cancelar german Angela Merkel a insinuat, într-un interviu pentru publicația maghiară Partizan, că Polonia și țările baltice ar putea avea o parte din vină pentru invazia Rusiei în Ucraina. Vezi detalii aici. 

Tusk a scris pe Facebook, apoi pe TikTok, că ”problema Europei, Ucrainei, Lituaniei și Poloniei nu este că Nord Stream 2 a fost aruncat în aer, ci că a fost construit”.

To all the initiators and patrons of Nord Stream 1 and 2. The only thing you should do today about it is apologise and keep quiet.

— Donald Tusk (@donaldtusk) August 17, 2024

Nu în ultimul rând, marți, mai mulți oficiali polonezi şi baltici au reacţionat furios la afirmațiile Angelei Merkel pe care le-au perceput ca fiind o acuzaţie din partea fostului cancelar german. Vezi reacțiile aici. 

De precizat și că Angela Merkel a refuzat constant să impună sancțiuni mai puternice pentru Rusia, după ce Kremlinul a anexat ilegal Peninsula Crimeei, în 2014, care aparținea Ucrainei.

Referitor la importurile de gaze rusești, Merkel a menționat în interviul pentru Partizan că ”nu numai Rusia a profitat de vânzarea acestuia, ci și Europa, implicit Germania”.

Interviul care a revoltat Polonia și țările baltice

Fostul cancelar german Angela Merkel a vorbit, într-un interviu acordat în week-end jurnaliștilor maghiari de la Partizan, despre invazia Rusiei în Ucraina și despre tensiunile care s-ar fi acumulat între statele UE și Vladimir Putin chiar înainte de începutul războiului din februarie 2022.

Merkel spune că Putin încălca tot mai des Acordul de la Minsk, că era tot mai fățiș faptul că președintele Rusiei ”nu mai lua în serios” înțelegerea respectivă, astfel că Merkel a propus statelor membre să elaboreze o politică europeană comună și să negocieze direct cu Putin, notează publicațiile maghiare Index și Telex care citează declarațiile din interviul video pentru Partizan.

• Notă: Acordul de la Minsk a fost semnat în capitala Belarusului, în 2015, între Rusia, Ucraina, Franța și Germania, după ce, cu un an înainte, Ucraina și Rusia conveniseră asupra a 12 puncte privind încetarea focului în estul Ucrainei.

Fostul cancelar german susține că ideea sa nu a fost bine primită în țările din Estul Europei în special în țările baltice (Lituania, Estonia, Letonia) și în Polonia. De precizat că statele baltice și Polonia sunt principalele state europene care duc o politică dură anti-rusă, după ce au ieșit din sfera de influență sovietică, respectiv după căderea comunismului.

Merkel susține și că pandemia de coronavirus care a început în iarna anului 2020 a avut un impact major asupra relațiilor dintre UE și Rusia și că tensiunile acumulate între statele membre și Putin nu au mai putut fi dezamorsate din cauză că șefii de stat nu se mai întâlneau fizic, nu-și mai vorbeau față în față:

• <<„Dacă nu ar fi fost coronavirusul, l-ar fi atacat oare Putin pe Ucraina?” a întrebat ea, răspunzând imediat: „Eu scriu în carte că nimeni nu poate spune asta”. În opinia ei, faptul că liderii mondiali nu s-au putut întâlni personal – Putin nu a participat nici la întâlnirea G20 de teamă să nu se infecteze – și au trebuit să țină videoconferințe, a contribuit în mare măsură la izbucnirea războiului din Ucraina. Ea consideră speculativă întrebarea dacă (Angela Merkel, n.red.) l-ar fi putut opri pe Putin să declanșeze războiul>>, notează Index.

Merkel spune în interviul pentru Partizan și că acum principala întrebare este care va fi continuarea războiului și susține că cel mai important lucru este ca statele UE să devină mai puternice din punct de vedere militar, ”dar nici diplomația nu trebuie uitată”, amintind de Războiul Rece.

Ea mai spune și că ”vremurile s-au schimbat și acum trebuie să vedem cum să ne pregătim cel mai bine pentru pace, reprezentând o forță de descurajare reală și sprijinind Ucraina”, spune Merkel citată de Index.

În paralel, jurnaliștii Telex amintesc cum premierul ungar Viktor Orbán a spus recent că ”în timpul mandatului Angelei Merkel, Vladimir Putin nu ar fi îndrăznit să atace Ucraina”. Fostul cancelar  german a refuzat să divulge ce a discutat cu Orban pe această temă, dar a transmis că abordează acest subiect în cartea sa de memorii, ”Libertate”.

Telex subliniază de asemenea cum Merkel explică în interviu cum în 2021 a încercat să promoveze o politică europeană comună față de Rusia, pentru că ea credea că doar așa s-ar fi putut negocia cu Vladimir Putin, care ignora din ce în ce mai deschis acordul de la Minsk din 2014. Acest punct de vedere comun nu a putut fi format, iar după ce Merkel a părăsit funcția, Rusia a atacat Ucraina. Totuși, ea consideră că ”este imposibil de spus ce s-ar fi putut întâmpla diferit” dacă mai era în funcție.

Citește analiza integrală aici.