BREAKING Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pe proiectul privind pensiile magistraților / Avizul este consultativ. Guvernul poate continua procedura de adoptare a legii

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat, joi, un aviz negativ pentru noul proiect al pensiilor magistraților, au declarat surse oficiale pentru G4Media. Avizul este consultativ, dar permite Guvernului să continue procedura de adoptare.

Avizul a fost adoptat cu votul tuturor membrilor CSM, cu excepția ministrului Justiției, Radu Marinescu, care s-a abținut, au declarat sursele G4Media.

• UPDATE Ora 11.50: Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că a fost adoptat avizul.

Ce urmează pentru reforma pensiilor magistraților

CSM trebuie să trimită avizul la Guvern. Executivul s-a întrunit într-o ședință săptămânală, joi la ora 11.00, însă este posibil să nu primească avizul până la finalizarea acesteia. Cel mai probabil, imediat ce sosește avizul la Guvern, va fi convocată o ședință extraordinară pentru a aproba proiectul de lege privind pensiile magistraților.

În continuare, după adoptare, Guvernul va trimite proiectul la Parlament pentru a-și angaja răspunderea. Trebuie stabilit un termen – în cazuri de urgență, de obicei foarte scurt – în care parlamentarii de la toate partidele pot depune amendamente la proiect. Urmează o nouă ședință în care Guvernul decide dacă acceptă vreunul dintre amendamentele propuse de parlamentari.

Articolul continuă mai jos

Alin Ionescu

Vicepreședintele CSM, nemulțumit de reforma pensiilor speciale: Ar trebui să vă întrebați ca cetățean dacă vreți să fiți judecat de un judecător de 65 de ani

Petru Clej

Jordan Bardella – viitorul președinte al Franței sau doar un beneficiar al impopularității extreme a lui Emmanuel Macron?

Ulterior, este convocată ședința plenului reunit al Parlamentului în care premierul Ilie Bolojan împreună cu membrii Guvernului își angajează răspunderea.

Apoi poate fi depusă o moțiune de cenzură și, de asemenea, proiectul poate fi contestat la Curtea Constituțională.

Jalonul din PNRR

Guvernul a anunțat în mai multe rânduri că reforma pensiilor magistraților reprezintă un jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) care trebuia îndeplinit până pe 28 noiembrie. De acest jalon este condiționată suma de 231 de milioane de euro.

Autoritățile de la București mizează acum pe „flexibilitatea” Comisiei Europene, în condițiile în care până mâine (28 noiembrie) proiectul va fi trimis Parlamentului și declanșată procedura de angajare a răspunderii Guvernului.

• UPDATE Ora 11.22: Ordinea de zi a ședinței CSM a fost suplimentată cu avizul pentru proiectul de lege privind pensiile magistraților, potrivit surselor G4Media.
• UPDATE Ora 11.08: Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat la sosirea la ședința CSM că va transmite „așteptarea Guvernului ca o decizie să fie luată în privința avizului necesar pentru a finaliza proiectul de lege referitor la pensiile magistraților”. „Eu aș dori ca acest aviz să fie dat. Pentru această chestiune, având în vedere că membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în fața magistraților, aceștia au declanșat un proces de consultare prin adunările generale din țară. Voi încerca să văd dacă acesta a fost finalizat și, încă o dată accentuez, voi transmite mesajul Guvernului că am dori, în virtutea cooperării pe care noi ne-o dorim corectă și corectă pentru țară în primul rând, ca un astfel de aviz indiferent de conținutul lui (…) să poată să fie dat, ca să facem un pas în continuare”, a adăugat ministrul Justiției. El a adăugat că speră ca magistrații să nu mai facă niciun protest.

Știrea inițială: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își alege, joi, noua conducere pentru următorul an.

Actualul vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu, a transmis deja că nu este de acord nici cu noua variantă propusă de Guvern: ”Este incorect față de colegii care rămân să-și facă datoria, în timp ce cei care au ‘scăpat’ vor rămâne cu pensii foarte mari și cu vârste foarte mici de pensionare”, a declarat acesta.

CSM este condus în prezent de președinta Elena Costache, care a stârnit controverse în spațiul public cu declarația sa referitoare la statutul magistraților, în contextul propunerilor de reducere a pensiilor acestora și al creșterii vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani: ”Mi se pare mică o pensie de 11.000 de lei. Din toate punctele de vedere suntem unici. Suntem una din cele trei puteri ale statului”, a declarat judecătoarea Elena Costache, din fruntea CSM, în august 2025, în timp ce pensia medie în România e de 2.700 lei.

• Termenul limită pentru ca România să îndeplinească unul din jaloanele PNRR, care depinde și de avizul CSM privind reforma pensiilor magistraților, și să nu piardă 230 de milioane de euro este vineri, 28 noiembrie.

Cei doi vor fi înlocuiți prin vot, de plenul CSM, în prezenţa a cel puţin 15 membri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi dintre cei 14 membri (care trebuie să facă parte atât din secția de procurori, cât și din cea a judecătorilor), conform CSM. 

Cine face parte din CSM

Mandatul președintelui este de un an și nu poate fi reînnoit, în timp ce durata mandatelor membrilor CSM este de 6 ani. Consiliul este format din 19 membri, din care:

• 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori. Prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
• 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat. Aceştia participă numai la lucrările în plen, cu drept de vot;
• ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
• președintele CSM este întotdeauna ales din rândul Secției de judecători, iar vicepreședintele din Secția de procurori;

Conform Constituției, președintele României ”prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă”.