G4Media.ro

Povestea celei mai mari moschei din România. Construită de Regele Carol I…

Povestea celei mai mari moschei din România. Construită de Regele Carol I la malul mării, din respect pentru musulmanii din Dobrogea abia ieșită din Imperiul Otoman

La începutul secolului trecut, Regele Carol I și Regina Elisabeta au ctitorit cea mai mare moschee, la vremea aceea, din toată Europa nemusulmană, iar acest lucru i-a făcut cei mai iubiți dintre românii alături de care conviețuiau turcii otomani.

Până la 1878, Dobrogea a aparținut Imperiului Otoman și abia în urma războiului ruso-turc început în 1877, Constanța și Tulcea și-au declarat independența și au intrat sub administrație românească.

Când a acceptat Dobrogea în schimbul sudului Basarabiei (județele Cahul, Ismail și Bolgrad), Regele Carol I a avut de înfruntat probabil cea mai mare provocare a domniei sale de aproape jumătate de secol (1866-1914).

Constanța și Tulcea erau două sate sărace, cu infrastructură și instituții mult înapoiate comparativ cu țările române, iar Dunărea le despărțea de România, singura cale de acces între cele două regiuni fiind cea fluvială.

Nici politicienii vremii, nici opinia publică nu au fost încântați de schimbul propus de Imperiul Rus în urma războiului, cel care, de altfel, promisese că, în schimbul trecerii armatei ruse pe teritoriul României, integritatea teritorială a acesteia nu va fi afectată. Românii se temeau că Dobrogea, unde populația majoritară era otomană, la care se adăuga o puzderie de comunități minoritare, nu va putea fi integrată niciodată cu adevărat.

În cele din urmă, Carol I este sfătuit de tatăl său, un strateg vizionar, să accepte Dobrogea în schimbul sudului Basarabiei, explicându-i avantajele unei țări cu ieșire la Mare și cu cele trei brațe de vărsare ale Dunării.

Așadar, mai întâi de toate, domnitorul român s-a aplecat cu foarte mare atenție spre comunitatea musulmană din Dobrogea căreia i-a transmis, în momentul independenței regiunii, că otomanii vor fi egali în drepturi cu românii, lucru care era, desigur, valabil și pentru celelalte minorități:

”Locuitori musulmani -vorbea domnitorul către noii lui supuşi- dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religie! Credinţa voastră, familia voastră vor fi apărate deopotrivă ca şi ale creştinilor! Afacerile religiei şi familiei vor fi pentru voi încredinţate apărării către muftii şi judecătorilor aleşi din neamul şi religia voastră! Salutaţi, dar, cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi păcii!”, transmitea Carol I la 1878.

Construirea Moscheei din Constanța a venit ca o încununare a conviețuirii pașnice dintre românii aduși din toate colțurile țării pentru a popula Dobrogea, românii care locuiau deja aici și ”gazdele” otomane. Lucrările au început la 24 iunie 1910, pe locul Geamiei Mahmudie, care a fost demolată.

La startul lucrărilor au participat ministrul Spiru Haret, muftiul Hafuz Rifat şi ministrul Imperiului Otoman acreditat la Bucureşti, asistaţi de o mulţime de oficialităţi şi localnici, creştini şi musulmani. Aceștia au citit, în română şi în turcă, textul actului care a fost închis într-o casetă specială şi zidit în fundaţia noii clădiri. „Ne rugăm lui Dumnezeu- scrie acolo- ca această Moschee să fie terminată cu succes şi să fie ferită de orice primejdie şi să servească pentru binele şi fericirea credincioşilor mahomedani din Constanţa” (sursa aici).

Construcția lăcașului de cult musulman a durat trei ani și, la 31 mai 1913, moscheea a fost inaugurată în fața unui puhoi de lume, de la elevi și ziariști, la autorități locale, diplomați și fețele bisericești ale celorlalte culte. Regela Carol I a participat alături de Regina Elisabeta care a purtat la eveniment un văl musulman. Alături de ei au fost Take Ionescu, ministrul Cultelor, ministrul Imperiului Otoman la București și un trimis special al sultanului.

Impresionat de primire dar mai ales de somptuozitatea lăcaşului de cult, unic în Europa, trimisul lui Mehmed al V-lea, ministrul Mahmut Esad, a îndrăznit să privească spre regele României şi să declare, emoţionat:

„De unde pretutindeni se dărâmă moschei, aici în ţara Majestăţii Voastre se ridică noi lăcaşuri sfinte pentru noi. Fericiţi sunt turcii care pot trăi sub egida Majestăţii Voastre!”. „Kral Kamii” a pronunţat trimisul sultanului iar mulţimea românească a auzit că acest lucru înseamnă „Moscheea Regală” (sursa aici)

Regele Carol I a revenit la Moschee a doua zi după inaugurare și a zăbovit aici mai multe ceasuri. După 47 de domnie, regele căuta un moment de liniște în lăcașul pe care îl ctitorise. Un an mai târziu, Carol I se stingea după aproape jumătate de veac în care transformase cele trei principate ale lui Alexandru Ioan Cuza în Regatul dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen.

Astăzi, Moscheea ”Carol I” este un obiectiv turistic foarte important pentru Constanța, vizitat de mii de turiști anual care urcă cele 140 de trepte ale minaretului înalt de 47 de metri. Din turn, turiștii pot admira, de jur împrejur, Portul Constanța și întreg orașul vechi. Moscheea este cea mai mare din România și face parte din octogonul confesional al centrului vechi al Constanței acolo unde, pe o suprafață mai mică de un kilometru pătrat, se mai regăsesc și Sinagoga, Biserica armeană, greacă, cea catolică, Catedrala creștin-ortodoxă și Geamia Hunkiar.

sursa foto: Info Sud-Est

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Ar trebui intretinute mai bine cladirile astea. Sau macar demolate relicvele care uratesc cartierul acela, blocurile care stau sa cada.

  2. Este incredibil sa scrii despre un monument istoric atat de important si sa nu amintesti despre arhitectul care a proiectat-o. Asta da dovada de o slaba pregatire profesionala, de ignoranta si comoditate. Ce mare lucru sa cauti pe Google in aceste vremuri mai ales ca este si unul f. cunoscut. Victor Stefanescu (Stephanescu). Cateva din cladirile sale, multe exista si azi:

    Palatul Artelor din București / 1905
    Muzeul Național de Geologie din București / 1906
    Biserica Anglicană din București / 1912
    Palatul Cercului Militar Național din București împreună cu Dimitrie Maimarolu / 1911 – 1923
    Marea Moschee din Constanța/ 1910 – 1912
    Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia / 1921 – 1922
    Cazinoul din Mamaia
    Muzeul de Istorie si Arheologie din Piata Ovidiu(Constanta)

    Nu trebuiau enumerate aceste realizari, am vrut doar sa-i demonstrez autoarei ca nu era un fitecine, dar macar sa i se fi amintit numele deoarece din mainile lui a iesit Moscheea Carol I. Era atat de greu?

    • Încă mai aveți așteptări?

    • Mulțumim, noi, CITITORII pentru informare!
      Legat de așteptări, Alex, mă , încă, abțin…
      Au devenit foarte subțiri. Dar încă mai au…ceva… excepție trollii de Dr/stg… 🙂

  3. Mai este o inadvertenta in text. Penultimul paragraf: „Un an mai târziu, Carol I se stingea după aproape jumătate de veac în care transformase cele trei principate ale lui Alexandru Ioan Cuza în Regatul dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen.”
    Cele 3 principate ale lui Cuza erau, bineinteles, 2.
    Al 3lea, Transilvania, a devenit parte din Regat abia in 1918; Carol I nu a mai apucat sa vada marea Unire, Ferdinand fiind cel încoronat la Alba Iulia.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.