Povestea avionului care le-a dat de furcă americanilor în Vietnam, dar a devenit un risc prea mare pentru armatele moderne: Avioanele Mig-21 LanceR ies la pensie/ Galerie foto de la ultimul zbor

Ministerul Apărării Naționale a anunțat recent retragerea avioanelor Mig-21 LanceR din dotarea Forțelor Aeriene Române. Ultimul survol, care are loc luni, marchează încheierea drumului, în România, a unui avion militar cu o istorie bogată care a văzut și zile mai bune, dar pe care forțele României le-au păstrat în funcțiune până când acestea nu mai erau sigure.

Numele MiG-21, sau Mikoyan-Gurevich -21, numit după producătorul sovietic de aeronave care a dezvoltat modelul, se referă de fapt la o întreagă familie de aeronave militare dezvoltate în anii 50. Pentru majoritatea o mărturie a trecutului, importanța acestor avioane care ies la “pensie” în România cu onoruri și ceremonii militare și religioase nu este deloc una neglijabilă.

După cum explică Muzeul Aviației de la Pearl Harbour, a existat o perioadă de peste cinci decenii în care, oriunde în lume exista un conflict în care se foloseau avioane militare, de la junglele din Vietnam la deșerturile din Orientul Mijlociu, existau șanse mari ca un MiG-21 să se afle printre ele, iar asta nu fără motiv – avionul era unul destul de performant și a fost produs în numere considerabile în decursul anilor.

Biroul de proiectare Mikoyan și Gurevich, una din poveștile de succes ale Uniunii Sovietice, a produs multe modele de MiG-21, de la MiG-21F în 1959 până la MiG-21bis în 1985. O duzină de tipuri de MiG-21 au fost pilotate de forțele armate ale câtorva zeci de națiuni, iar multe dintre ele încă scot avioanele poreclite “Balalaika” la zbor, cum era și cazul României până acum puțin timp.

Un aparat de zbor mic, rapid și agil pentru era istorică din care provine, avionul s-a impus în spațiul sovietic și în alte zone din lume, în ciuda faptului că avea anumite limitări însemnate, cum ar fi capacitatea redusă pentru combustibil și arme, precum și o structură care nu conferea vizibilitate prea bună nici frontal, dar nici în spate.

În orice caz, pentru Uniunea Sovietică și aliații săi, nu prea existau variante mai bune în perioada respectivă. MiG-21 a fost primul avion de luptă sovietic capabil să zboare de două ori mai rapid decât viteza sunetului, punctează Royal Air Force Museum.

În aceste condiții, micuțul avion sovietic a primit destul de rapid șansa de a-și demonstra capacitățile, în timpul războiului din Vietnam. Vietnamul de Nord a obținut în jur de 200 de avioane model MiG, care au reușit să facă față, într-o oarecare măsură, avioanelor americane, în special modelului F-4, “inamicul” său principal.

Ambele nave aveau viteze similare, iar Muzeul Forțelor Aeriene al Statelor Unite punctează faptul că MiG-21 era chiar ceva mai agil decât omologul său american. În orice caz, scorul final al războiului avantajează tabăra americană. Forțele americane au pierdut în jur de 50 de avioane în fața MiG-urilor, dar au doborât la rândul lor 68 în timpul bătăliilor aeriene.

Performanța aceasta a fost suficientă pentru sovietici, care au produs peste 10.000 de avioane MiG-21 de diferite modele până la încheierea producției, în 1985, iar alte țări au fost de asemenea inspirate. Spre exemplu, abia la începutul lui 2023 a hotărât China să-și scoată din circuit propriile avioane de tip Chengdu J- 7 – o copie a modelului sovietic, potrivit Business Insider.

Alt utilizator fidel al modelului este India, o țară care în 2022 lua în calcul retragerea propriilor avioane MiG-21 în urma unui accident care a ucis doi ofițeri, potrivit Reuters. Decizia nu este una ușoară totuși. MiG-21 a jucat un rol vital pentru aviația indiană încă de la introducerea în țară a modelului, tocmai în 1963, fiind folosite în cursul multor operațiuni diferite, cum ar fi bombardarea în 2019 a Pakistanului în urma unui presupus atac terorist în disputata regiune Kashmir.

Totuși, pericolul reprezentat de avioanele sovietice nu poate fi ignorat – prăbușirea din 2022 a fost al șaselea incident de acest fel din India pe o perioadă de un an, cu 5 morți în total. De altfel, totuși, problema ajunsese în atenția autorităților indiene de mult timp. În 2012, A.K. Antony, prim ministru al Indiei la acea vreme, a declarat în fața parlamentului că din 872 de avioane MiG-21 folosite de India, peste jumătate au fost pierdute din cauza prăbușirilor într-o perioadă de 40 de ani, încheie Reuters.

Din unele puncte de vedere, România a avut o experiență similară cu avioanele sovietice. Primul MiG-21, model F-13, a intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române tocmai în 1962, iar încă de atunci, ele au reprezentat vreme de mult timp cel mai performant aparat de zbor ale aviației militare românești. Din acest motiv, este cu atât mai dezamăgitor faptul că nici măcar variantele modernizate ale avioanelor nu reușesc să stea mereu în aer.

De la mijlocul anilor ‘90, avioanele sovietice ale României au primit o serie de modernizări cu tehnică occidentală, un proiect de 700 de milioane de milioane de euro, scrie Europa Liberă. Peste 100 de avioane au fost modernizate cu tehnicile companiei israeliene Elbit Systems și au primit desemnarea modernă “LanceR”, însă problemele originale nu au dispărut.

Acestea au fost implicate în 26 de incidente care au dus la moartea a 11 piloți, o incidență a accidentelor care a dus, în 2022, la emiterea unui ordin al Șefului de Stat Major pentru suspendarea tuturor zborurilor militare cu avioane MiG-21 LanceR.

Decizia a fost luată după ce, la începutul lunii martie a anului 2022, un Mig-21 LanceR s-a prăbușit în județul Constanța, fiind apoi urmat de un elicopter trimis într-o misiunea de căutare-salvare. În final, evenimentul a costat viața pilotului avionului, precum și a celor șapte militari aflați la bordul elicopterului trimis pentru a-l salva.

Avioanele MiG-21 ale forțelor române părăsesc definitiv cerul în urma unei cariere complicate. Deși ocupă un loc important în istoria aviației militare și chiar în unele conflicte armate din prezent, predispoziția la accidente a acestor aeronave arată probabil faptul că locul lor se află în istorie, până la urmă.