Poluarea aerului, cea mai mare amenințare la adresa sănătății umane la nivel mondial / New Delhi, cel mai poluat megalopolis din lume (studiu)

Poluarea aerului reprezintă un risc mai mare pentru sănătatea globală decât fumatul sau consumul de alcool, iar acest pericol este exacerbat în anumite regiuni ale lumii, precum Asia și Africa, potrivit unui studiu publicat marți, transmite agenția AFP, preluată de bouorsorama.com.

Potrivit acestui raport realizat de Energy Policy Institute of the University of Chicago (EPIC) privind calitatea aerului la nivel mondial, poluarea cu particule fine – emise de autovehicule, industrie și incendii – reprezintă „cea mai mare amenințare externă la adresa sănătății publice” la nivel mondial.

Dar, în ciuda acestei constatări, fondurile alocate combaterii poluării aerului reprezintă doar o fracțiune infimă din cele consacrate, de exemplu, bolilor infecțioase, subliniază raportul.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Poluarea cu particule fine crește riscul de boli pulmonare și cardiace, de accidente vasculare cerebrale și de cancer.

EPIC estimează că, dacă pragul de expunere la particule fine stabilit de OMS ar fi respectat în permanență, speranța de viață la nivel mondial ar crește cu 2,3 ani, pe baza datelor colectate în 2021.

În comparație, consumul de tutun reduce speranța de viață la nivel mondial cu 2,2 ani în medie, iar malnutriția infantilă și maternă cu 1,6 ani.

Asia și Africa, în top

În Asia de Sud, regiunea din lume cea mai afectată de poluarea atmosferică, efectele asupra sănătății publice sunt foarte pronunțate.

Conform modelării EPIC, locuitorii din Bangladesh – unde nivelul mediu de expunere la particule fine este estimat la 74 μg/m3 – ar putea câștiga 6,8 ani de speranță de viață dacă pragul de poluare ar fi coborât la 5 μg/m3, nivelul recomandat de OMS.

Capitala Indiei, New Delhi, este „cel mai poluat megalopolis din lume”, cu un nivel mediu anual de 126,5 μg/m3.

Pe de altă parte, China „a făcut progrese remarcabile în lupta sa împotriva poluării aerului”, inițiată în 2014, a declarat pentru AFP Christa Hasenkopf, director al programelor EPIC pentru calitatea aerului.

Poluarea medie a aerului în această țară a scăzut cu 42,3% între 2013 și 2021, dar rămâne de șase ori mai mare decât pragul recomandat de OMS. Dacă acest progres continuă în timp, populația chineză ar trebui să câștige în medie 2,2 ani în ceea ce privește speranța de viață, potrivit EPIC.

Dar, în general, regiunile lumii cele mai expuse la poluarea aerului sunt cele care primesc cele mai puține resurse pentru a combate acest risc, notează raportul.

„Există o discrepanță profundă între locurile în care aerul este cel mai poluat și cele în care se alocă cele mai multe resurse la nivel colectiv și global pentru a rezolva această problemă”, explică Christa Hasenkopf.

Deși există mecanisme internaționale pentru combaterea HIV, malariei și tuberculozei, cum ar fi Fondul Global, care alocă 4 miliarde de dolari pe an pentru combaterea acestor boli, nu există un echivalent pentru poluarea aerului.

„Și totuși, poluarea aerului reduce speranța medie de viață a unei persoane în RDC (Republica Democrată Congo) și Camerun mai mult decât HIV, malaria și alte boli”, subliniază raportul.

Mega-incendii în Canada

În Statele Unite, programul federal Clean Air Act a contribuit la reducerea poluării aerului cu 64,9% din 1970, ceea ce a dus la creșterea speranței medii de viață a americanilor cu 1,4 ani.

În Europa, îmbunătățirea calității aerului în ultimele decenii a urmat aceeași tendință ca în Statele Unite, dar există încă disparități majore între estul și vestul continentului.

Toate aceste eforturi sunt amenințate, printre altele, de creșterea numărului de incendii de pădure din întreaga lume – cauzate de creșterea temperaturilor și de secetele mai frecvente, legate de schimbările climatice – care provoacă vârfuri ale poluării aerului.

În 2021, de exemplu, sezonul istoric de incendii din California a dus la o poluare a aerului în comitatul Plumas din California de aproximativ cinci ori mai mare decât pragul recomandat de OMS.

Mega-incendiile care au devastat Canada în vara anului 2023 au provocat vârfuri de poluare în Quebec și Ontario, precum și în mai multe regiuni din estul Statelor Unite.