“Persecuția ortodocșilor”: Operațiune rusească dedicată alegerilor parlamentare din Republica Moldova – investigație Context.ro

O vastă operațiune de folosire a religiei ca instrument de alimentare artificială a tensiunilor electorale de la Chișinău e în plină desfășurare, relatează Context. ro

În prag de alegeri parlamentare, agenți de influență ai Rusiei deghizați în ONG-uri sau europarlamentari acuză Moldova de discriminare religioasă. Scenariul nu e nou. A fost aplicat în Ucraina și propagat în mod organizat în SUA și UE.

În Moldova, președinta Maia Sandu este acuzată că interzice procesiuni religioase dar nu și marșurile minoritaților sexuale, iar la ONU și UE, ONG-uri susținute de Rusia o acuză de persecuții religioase. Acuzațiile sunt făcute uneori chiar de diplomați ruși, cum este cazul ambasadorului Oleg Ozerov, care vorbește de “persecuția preoților”, de care ar fi vinovați guvernul pro-occidental și Biserica României.

• Cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare din Moldova, un ONG în spatele căruia stă Federația Rusă acuză Moldova că își persecută religios cetățenii și depune un memoriu la Comisariatul pentru Drepturile Omului de la ONU. ONG-ul este parte dintr-o rețea de organizații care fac lobby în interesul Patriarhiei Ruse și aplică în Moldova aceeași strategie ca în Ucraina.
• Tema persecuției e preluată și amplificată de o rețea de publicații, influenceri, ONG-uri și politicieni care o folosesc ca pretext pentru a pune sub semnul întrebării candidatura Moldovei la UE sau pentru a cere oprirea ajutorului militar pentru Ucraina.
• Unul dintre ei este un fost spion, agent dublu în timpul Războiului Rece, care a recunoscut că a fost abordat de serviciul militar de informații rusesc (GRU), actual europarlamentar care a denunțat la UE „abuzurile observate împotriva creștinilor ortodocși aparținând Patriarhiei Moscovei” din Moldova.
• Margarita Simonyan, propagandistă șefă a Kremlinului, scrie și ea despre persecuția religioasă din Moldova. Editor șef al Russia Today, Simonyan a fost plasată anul trecut pe lista de sancțiuni a SUA pentru rolul ei vital în eforturile Rusiei de a-și exercita influența malignă în plan extern.
• În Moldova, Președinta Maia Sandu a avertizat deja că biserica va fi una dintre liniile de atac rusești.

O organizație lituaniană cvasinecunoscută, Žmogaus teisių apsauga” („Protecția drepturilor omului”), a acuzat într-un document depus la cea de-a 59-a reuniune a Consiliului pentru Drepturile Omului din cadrul ONU, care a avut loc la începutul verii, că autoritățile din Moldova își persecută sistematic cetățenii pe baza convingerilor religioase. Oleg Denisov, cel care controlează organizația, este cunoscut ca membru al unei rețele de pseudo activiști dirijați de Rusia, iar activitatea lui dezvăluie legături clare cu finanțarea venită de la guvernul rus. În 2015, se prezenta drept consilier juridic al Mitropoliei de la Kiev din subordinea Moscovei.

Documentul face referire la mai multe incidente precum: restricții de călătorie pentru clerici, confiscarea de obiecte religioase, amenzi arbitrare și ceea ce par a fi încercări motivate politic de transfer a proprietăților Bisericii și insinuează că autoritățile din Moldova discriminează credincioșii ortodocși afiliați indirect Bisericii Ortodoxe Ruse:

“Cu regret, informăm Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și toți participanții la această sesiune despre deteriorarea situației creștinilor ortodocși din Republica Moldova. Acest declin este rezultatul politicilor discriminatorii aplicate în prezent de autoritățile moldovene împotriva Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, care este afiliată canonic Bisericii Ortodoxe Ruse.

De asemenea, suntem profund îngrijorați de încălcările grave ale drepturilor omului comise de reprezentanții statului moldovenesc, care vizează ierarhii și clerul acestei confesiuni.”

În document este evidențiat și un episod care îl are ca protagonist pe Marchel Mihăescu, supranumit ”episcopul roșu”, cel care conduce eparhia de Bălți și Fălești, parte e Bisericii Ortodoxe din Moldova, prezent și el la sediul ONU.

Citește integral pe Context.ro