Partidele din România au cheltuit aproape 5 miliarde de lei în ultimii șapte ani. Marile vulnerabilități din legislație și propunerile Expert Forum pentru reforma finanțării partidelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În ultimii 7 ani, partidele politice și organizațiile minorităților naționale au avut venituri, respectiv cheltuieli de aproape 5 miliarde de lei, arată un raport publicat luni de think-tank-ul Expert Forum. Raportul arată că principalele surse de venit pentru partide sunt subvențiile de la bugetul de stat și împrumuturile decontate ulterior de la buget, donațiile fiind semnificativ mai mici.

Expert Forum arată că această structură de venituri este bazată pe lipsă de transparență și duce la excese. Raportul prezintă și mai multe recomandări pentru schimbarea legislației.

Recomandările Expert Forum pentru reforma finanțării partidelor:

Venituri

Limitele maxime pentru donații și împrumuturi la persoane fizice și juridice trebuie reduse. Donațiile și împrumuturile ar putea fi reduse la cel mult 75 de SMB pentru persoane fizice și 150 de SMB pentru cele juridice.
Pentru a limita capacitatea de influență politică, legea ar trebui să impună limite maxime anuale pentru donații și împrumuturi pentru o persoană fizică și/sau juridică. O posibilă soluție ar fi impunerea unei limite maxime de 1,5-2 ori pentru anii electorali față de limitele uzuale pentru finanțarea activității curente a partidelor.
Legea ar trebui să oblige donatorii și cotizanții să facă plăți în valoare de peste un SMB exclusiv prin cont bancar.
Termenul de returnare a împrumuturilor ar trebui scurtat, iar pentru împrumuturile obținute pentru finanțarea campaniei, acesta ar trebui să fie cât mai apropiat de termenul raportărilor post-electorale. Legea ar trebui să prevadă că împrumuturile obținute pentru finanțarea campaniei trebuie clar delimitate față de fondurile folosite pentru campanie.
Legea trebuie clarificată pentru a stabili că returnarea se face într-o perioadă care se raportează la data obținerii împrumutului.
Legea trebuie să interzică transformarea împrumuturilor în donații.
Legea ar trebui să interzică finanțarea partidului politic sau a campaniei electorale cu criptomonede.
Legea ar trebui să extindă această restricție și asupra finanțării partidelor, mai ales în contextul în care fondurile partidelor sunt ulterior transferate în campanii electorale.

Terți

Pentru a crește transparența și pentru a reduce campaniile paralele ilegale, legea trebuie să reglementeze în ce condiții terții pot contribui la campania unui competitor și cum pot declara aceste contribuții.
Activitatea fundațiilor politice ar trebui reglementată, pentru a clarifica dacă acestea pot contribui la desfășurarea campaniilor electorale.

Subvenții

Mecanismul de stabilire a bugetului anual trebuie modificat pentru a include criterii predictibile pentru elaborarea acestuia. Legea ar putea să stabilească fie un prag superior mai jos – de exemplu, 0,2% din bugetul național -, fie un cost per vot indexat anual, dublat de o limită maximă anuală. De asemenea, ar putea fi adoptată și o caracteristică a legislației germane, și anume că după un anumit număr de voturi suma primită per vot se reduce, pentru a favoriza partidele mici, care obțin mai puține voturi comparativ cu partidele mari.
Procesul prin care se pregătește și aprobă bugetul anual trebuie să includă o fundamentare mult mai clară a nevoilor pe care le au partidele politice.
Procentul de alocare pentru partide care obțin rezultate la alegerile locale ar trebui să crească la 40%. Legea ar trebui să reducă limita pentru obținerea de subvenții pentru rezultatele la alegerile locale la un număr mai rezonabil de aleși locali și să țină cont și de rezultatele de la alegerile pentru primari sau consilieri locali.
Partidele ar trebui să returneze la finalul anului banii pe care nu îi cheltuiesc.
Legislația ar trebui să clarifice și să explice tipurile de cheltuieli permise, în cadrul fiecărei categorii mari descrise de Legea 334/2006. De exemplu, ar putea fi clarificat ce înseamnă cheltuielile cu propaganda sau ce înseamnă cheltuielile cu protocolul.
Legea ar trebui să impună anumite limite procentuale pentru cheltuielile din subvenții, mai ales când vine vorba de linia bugetară presă și propagandă. Partidele nu ar trebui să poată folosi mai mult de 30% din subvenții pentru contracte cu destinația presă și propagandă. Legea ar trebui să impună o limită procentuală (de exemplu, 30%) pentru fonduri publice folosite pentru finanțarea campaniei.
Legislația ar trebui să prevadă faptul că un partid nu poate acorda contracte din fonduri publice unor furnizori deținuți de persoane apropiate de decidenții partidului respectiv – de exemplu, rude sau afini până la gradul III-IV.
Raportarea lunară legată de subvenții trebuie să fie obligatorie și să fie mai detaliată. Veniturile și cheltuielile din subvenții trebuie marcate clar în raportul de venituri și cheltuieli. Legislația ar trebui să prevadă mecanisme suplimentare de control al subvențiilor pentru AEP.
Legea trebuie să prevadă obligativitatea unor raportări detaliate, regulate, cel puțin lunare, cu privire la beneficiarii finali ai fondurilor.
Legea trebuie să stabilească o procedură de recalculare a subvențiilor în cazul în care un partid suferă modificări importante la nivel de reprezentare parlamentară și deci nu mai reflectă numărul de voturi obținute la ultimele alegeri.

Rambursări

Politica generală de rambursări ar trebui reconsiderată, pentru a nu fi finanțate partidele politice aproape integral din bugetul public și pentru a susține partidele cu capacitate financiară mai redusă. Legislația ar trebui să prevadă clar care sunt tipurile de fonduri care pot fi rambursate, astfel încât să țină cont de reglementările generale legate de donații. De asemenea, donațiile nu ar trebui să poată fi supuse rambursării.

Date și raportări

Sistemul informatic de colectare a datelor privind finanțarea politică ar trebui finalizat, pentru a permite strângerea și publicarea de date în mod eficient și structurat. Acesta ar trebui să integreze date și despre înregistrarea și funcționarea partidelor politice.

>> finanțarea partidului

Pentru a asigura transparența finanțării, rapoartele de venituri și cheltuieli ar trebui publicate într-o formă mai detaliată și uniformă.
Pentru a asigura un echilibru între protecția datelor personale și transparența procesului, ar putea fi publicate numele donatorilor peste 1 SMB.
Legislația trebuie să specifice clar ce informații se publică cu privire la donatorii peste anumite limite, precum și ce tipuri de venituri se raportează sub fiecare categorie ce trebuie raportată, pentru a asigura o raportare uniformă.
Identitatea persoanelor care finanțează un partid cu o valoare de peste 30 SMB ar trebui făcută publică pe parcursul anului, prin publicare pe site-ul AEP.
Formatul RVC are trebuie să evidențieze mai clar cheltuielile pentru finanțarea partidului, respectiv cele pentru finanțarea campaniei electorale.

>> finanțarea campaniei

Legea trebuie să impună publicarea obligatorie a raportărilor veniturilor și cheltuielilor competitorilor electorali de către AEP în mod regulat, în timpul campaniei. Competitorii electorali ar trebui să declare informații legate de sursa fondurilor (nu doar tipul de venit) și în cadrul raportărilor intermediare.
Forma publică a rapoartelor finale privind finanțarea campaniei trebuie să includă identitatea finanțatorilor campaniei electorale.
Date și raportări

Limitele pentru cheltuieli, în special la prezidențiale și europarlamentare, ar trebui reduse. La prezidențiale propunem 10.000 SMB, iar la europarlamentare 450 SMB.

Controlul fondurilor

Controlul pentru partidele neparlamentare, care nu primesc subvenții și care nu au activitate sau buget, ar putea fi realizat la 2 ani.
Verificarea fondurilor care sunt transferate partidelor politice sau în campanie ar trebui consolidată, inclusiv prin colaborare interinstituțională. Atribuțiile AEP cu privire la inițierea unor astfel de investigații ar trebui extinse. Capacitatea financiară și cea legată de resursele umane ale AEP, precum și mecanismele de asigurare a independenței instituționale ar trebui consolidate.
Declarațiile de avere și interese

Parlamentul ar trebui să reglementeze procedura de publicare a declarațiilor de avere și interese.