Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Parlamentul israelian a acceptat miercuri să dezbată un proiect de lege care vizează consolidarea autorităţii rabinilor ultraortodocşi asupra Zidului Plângerii, permiţându-le acestora să interzică orice formă de rugăciune mixtă, între bărbaţi şi femei, în acest loc sfânt, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.
Cu o majoritate de 56 de deputaţi – 47 au votat împotrivă – Knessetul a aprobat amendamentul propus la Legea privind protecţia locurilor sfinte, prezentat de deputatul de opoziţie de extremă dreapta Avi Maoz. Acesta este susţinut de ministrul justiţiei, Yariv Levin, membru al Likud, partidul de dreapta al premierului Benjamin Netanyahu, care s-a abţinut de la vot.
Situat în Ierusalimul de Est, sectorul Oraşului Sfânt ocupat şi anexat de Israel din 1967, Zidul Plângerii este ultima rămăşiţă a Celui de-al Doilea Templu evreiesc, distrus în secolul I, şi cel mai sfânt loc unde evreilor li se permite să se roage de către Marele Rabin al Israelului.
Aici se află trei zone de rugăciune: două secţiuni separate, una pentru femei şi una pentru bărbaţi, cea mai mare fiind destinată bărbaţilor, şi o secţiune mixtă, cea mai mică, dezaprobată de rabinatul oficial, aflat sub controlul ultraortodocşilor.
Pe reţeaua X, Avi Maoz a explicat că a vrut să riposteze împotriva unei hotărâri a Curţii Supreme din 16 februarie, care impunea statului să dezvolte această secţiune, cunoscută sub numele de secţiunea „egalitară”.
Acest spaţiu, unde bărbaţii şi femeile se pot ruga împreună, este folosit de adepţii ramurilor reformiste (liberale şi conservatoare), care sunt majoritare în Statele Unite, însă minoritare în Israel.
Într-un gest faţă de comunitatea evreiască americană, guvernul anterior condus de Netanyahu a votat în 2016 pentru crearea acestui spaţiu, apoi a schimbat cursul în anul următor sub presiunea aliaţilor săi din partidele ultraortodoxe.
Rezultatul: spaţiul comun a fost creat, însă nu a fost amenajat, fapt de care s-au plâns utilizatorii săi, unii dintre ei fiind iniţiatorii apelului la Curtea Supremă.
Levin le-a cerut duminică membrilor parlamentului să susţină proiectul de lege al lui Maoz, pentru a bloca ceea ce el a descris ca fiind o ingerinţă inacceptabilă a Înaltei Curţi în afacerile religioase.