Parlamentul din Kârgâzstan s-a autodizolvat şi a decis organizarea de noi alegeri până la finalul anului / Rolul partidelor politice ar urma să fie redus în țara considerată cea mai democratică din regiune

Deputaţii din Kârgâzstan au dizolvat joi parlamentul ţării şi au decis organizarea de alegeri legislative până la finalul lui 2025, în cadrul unui scrutin în care rolul partidelor politice va fi redus, aşa cum doreşte liderul acestei ţări din Asia Centrală cu o viaţă politică turbulentă, notează France Presse, transmite Agerpres.

Decizia a fost luată de 84 dintre cei 90 de deputaţi din Jogorku Keneş, parlamentul unicameral de la Bişkek. Potrivit constituţiei kârgâze, în termen de cinci zile preşedintele trebuie să anunţe convocarea de noi alegeri, ce ar urma să se desfăşoare până la finalul anului.

Această decizie intervine după un val de reforme iniţiate de preşedintele Sadâr Japarov între 2021, odată cu adoptarea unui referendum constituţional ce a consolidat puterea preşedintelui în detrimentul parlamentului, şi 2025, cu modificarea sistemului electoral prin care a fost slăbit rolul partidelor politice.

Noul model pune capăt proporţionalităţii pentru a evita reprezentarea partidelor mici şi remodelează harta electorală cu noi circumscripţii.

Potrivit calendarului iniţial, în noiembrie 2026 ar fi trebuit să fie organizate alegeri parlamentare, iar în ianuarie 2027 scrutinul prezidenţial, ceea ce ar crea ”numeroase probleme, atât politice, cât şi economice”, potrivit preşedintelui parlamentului, Nurlanbek Turgunbek.

Anterior în acest an, Sadâr Japarov estimase că Kârgâzstanul va fi ”probabil pregătit pentru un sistem de partide în 40-50 de ani”.

Parlamentul actual fusese ales în 2021, într-un context de instabilitate politică după revoluţia din octombrie 2020 ce l-a adus la putere pe Sadâr Japarov, al treilea eveniment de acest fel după proclamarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică în 1991.

Kârgâzstanul a fost considerat mult timp ţara cea mai democratică dintr-o regiune cu regimuri considerate autoritare. Dar sub preşedinţia Japarov, mai multe ONG-uri au denunţat degradarea situaţiei, iar serviciile secrete conduse de Kamşîbek Taşiev, aliat fidel al lui Japarov, anunţă constant arestări de politicieni şi jurnalişti pentru tentative de lovitură de stat.