Orașul german zguduit de planul lui Trump de a retrage trupele americane: „Îi iubim pe americanii noștri”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Soldații americani fac parte din viața din Landstuhl din 1945, oferind zonei o identitate americano-germană aparte, relatează The Guardian.

În ciuda fanfaronadei frecvente a lui Donald Trump, Nadine Firmont a spus că decizia președintelui american de a retrage trupele americane din Germania a lovit orașul ei ca o bombă.

„Trebuie să vă spun că, sincer, am fost șocată”, a spus Firmont, în vârstă de 45 de ani, care lucrează la un liceu din Landstuhl, în sud-vestul Germaniei, centrul celei mai mari comunități militare americane din afara Statelor Unite.

Chiar și după reducerile anterioare și discuțiile despre redislocări americane, izbucnirea furioasă a lui Trump a avut o amenințare directă care i-a luat prin surprindere pe Firmont și pe vecinii ei.

Pe parcursul zilei de vineri, Pentagonul a anunțat că va reduce numărul trupelor sale din Germania cu 5.000 de militari, puțin sub 15% din prezența sa în țară, inclusiv prin faptul că nu va disloca un batalion pe care administrația Biden intenționa să îl mute acolo mai târziu în acest an.

Încă de la marșul Armatei a Treia a generalului George Patton în orașul Kaiserslautern din apropiere, în primăvara lui 1945, americanii s-au împletit cu țesătura vieții de aici.

„Ne iubim americanii”

„Ne iubim americanii, îmbogățesc comunitatea în orice sens și fac viața mai colorată”, a spus Firmont, care a vorbit înainte de anunțul Pentagonului. „Nu tuturor le plac lucruri precum zgomotul avioanelor lor militare de deasupra capului, dar ar fi atât de păcat dacă americanii ar pleca. Ar durea.”

Firmont a vorbit în timp ce americani și germani, soldați și civili, tineri și bătrâni formau o coadă șerpuită pentru a participa la carnavalul de primăvară din Landstuhl, în strălucirea unui soare superb de după-amiază târzie.

Terenul de târg, cu atracții pentru copii și tarabe care vindeau cheeseburgeri și cârnați, era decorat cu imagini cu Uncle Sam și stelele și dungile, în timp ce petrecăreții din interiorul unui cort sorbeau bere și vin alb, iar câinii lor de companie dormeau la picioarele lor.

Dincolo de restaurantele și magazinele care trăiesc sau mor din patronajul americanilor, Firmont a spus că generații de germani au legat prietenii și chiar au întemeiat familii cu oaspeții lor americani, o identitate aparte pentru regiune, care acum se simțea asediată.

Landstuhl găzduiește cel mai mare spital american de peste hotare, parte integrantă a comunității militare din Kaiserslautern, formată din aproximativ 50.000 de soldați, personal de sprijin și membri ai familiilor lor.

Statele Unite aveau 68.000 de militari activi repartizați permanent în bazele lor externe din Europa la sfârșitul anului trecut, iar puțin peste jumătate, aproximativ 36.400, erau staționați în Germania.

O vastă rețea de furnizori germani și angajați care lucrau pentru americani în zonă a creat o pânză de dependență economică și de amestec cultural care, potrivit unor localnici precum Marie, în vârstă de 30 de ani, îngrijitoare pentru persoane vârstnice, a făcut-o să se simtă specială în copilărie.

„Asta e tot ce am cunoscut vreodată, face parte din noi”, a spus ea, în timp ce aștepta împreună cu Joshua, soțul ei germano-american, fiul unui GI, comanda lor la Shawingz, un lanț de pui prăjit care se adresează comunității militare americane.

Meniul, împodobit cu o imitație de sigiliu prezidențial, se laudă cu 50 de sosuri, de la unul dulce cu zmeură și iuțeală ușoară până la „atomic”, iar la desert oferă biscuiți Oreo prăjiți.

Managerul restaurantului, Karl Mazur-Rekowski, în vârstă de 48 de ani, care s-a mutat în zonă în copilărie din Polonia, a spus că Landstuhl atrage oameni care vor să trăiască „cu sentimentul american”.

„Vor contact cu americanii, să-și îmbunătățească engleza”, a spus el. „Este evident că, dacă s-ar retrage, ar lua cu ei o mulțime de locuri de muncă și afaceri pe o rază de 30 până la 40 de kilometri. Ne-ar aștepta vremuri grele.”

Mazur-Rekowski a cerut revenirea la dialogul dintre americani și europeni care a netezit asperitățile din trecut, de la războiul din Vietnam până la invazia Irakului și scandalul spionajului NSA.

„Diplomația este cel mai important lucru”, a spus el. „Nu trebuie să ameninți, poți să vorbești. Mai bine să vorbești decât să pornești ceva care duce la ceva teribil.”

Americanii din oraș au vorbit cu afecțiune despre gazdele lor germane, descriind o experiență de neuitat și bogată în străinătate, pe care ar urî să o lase în urmă.

Jeremy Cole, în vârstă de 31 de ani, care a ajuns anul trecut cu armata americană din Kansas pentru a lucra în logistică, a spus că Landstuhl și-a primit familia cu brațele deschise.

„Ne-am făcut mulți prieteni buni aici, imediat, în primele 30 de zile”, a spus el. „O familie locală ne-a arătat împrejurimile și chiar ne-a introdus în afaceri, în limbajul de aici și în mâncare.”

Kahlen, fiul său de șapte ani, și-a ridicat privirea de la un clip cu dinozauri de pe telefonul tatălui său pentru a-și etala cunoștințele de germană în fața unui vizitator, inclusiv „danke”, „bitte” și număratul până la 11. „Fac foarte multe aici, în sistemul școlar, pentru ca toată lumea să fie bilingvă”, a spus Cole. „Iar el absoarbe totul.”

„Aș fi foarte nefericit să plec, dar ar trebui să urmez ordinele”

Totuși, Leon Wilson, în vârstă de 38 de ani, din Florida, era mai puțin sentimental în privința legăturii dintre cele două țări. Născut la o bază americană din Wiesbaden, Germania, „una dintre acele iubiri dintre soldați”, a spus el despre relația părinților săi din armata americană, Wilson alimentează acum camioane militare în Landstuhl.

El s-a întrebat dacă toată investiția americană în Germania aduce într-adevăr beneficii americanilor de acasă. „Nu am nicio rea intenție, este minunat, există coeziune”, a spus el despre relațiile americano-germane. „Dar nu este corect să continuăm să vă impulsionăm economia ca voi să faceți bani de pe urma noastră.”

Chance Miller, în vârstă de 20 de ani, provine dintr-o familie de militari care merge înapoi până la războiul civil american, când un strămoș din nord a luptat pentru Uniune. El a venit la Landstuhl acum puțin peste un an, direct după liceu, din Colorado, pentru a lucra în logistică, urmând pe urmele bunicului său GI, care a fost staționat aici la sfârșitul anilor 1960.

„Și lui i-a plăcut aici și făcea aceleași lucruri care îmi plac și mie acum”, a spus Miller, în special explorarea regiunii aflate la doar 30 de minute de mers cu mașina de granița cu Franța.

„Am prietenii grozave atât cu americani, cât și cu germani. Aș fi foarte nefericit să plec, dar ar trebui să urmez ordinele. Nu mi-aș dori să trebuiască să-mi fac bagajele și să mă mut, lăsându-mi toți prietenii în urmă, aș fi extrem de dezamăgit.”

Întrebat cum vede cele mai recente tensiuni dintre SUA și NATO, Miller a recunoscut că este îngrijorat. „Alianța este acum cu adevărat sub presiune”, a spus el. „Aș prefera ca președintele Trump să lucreze pentru protejarea alianței.”