O nouă fază a războiului hibrid al Rusiei contra Republicii Moldova / Ultimele mutări ale propagandei ruse la Chișinău

Oligarhul Ilan Șor vrea să aducă blocul „Victorie-Pobeda” pe buletinele de vot la parlamentarele din toamnă, atrage atenția RiseMoldova. Asta după ce partidul său a fost interzis și declarat neconstituțional. Rise scrie că Blocul a fost lansat la Moscova, cu sprijinul lui Rinat Meșcerov, un politician rus influent, cunoscut pentru susținerea războiului dus de Putin în Ucraina și pentru legăturile sale cu armata rusă. Meșcerov este implicat în proiectul propagandistic „Salut MLD”, un site folosit pentru a ataca politicieni și magistrați din Moldova, în favoarea rețelei lui Ilan Șor. Acest portal anonim, coordonat pe Telegram și VKontakte, a fost parțial blocat de autorități, dar s-a mutat rapid pe un alt domeniu. Uniunea Europeană a inclus ieri blocul „Victorie-Pobeda” pe lista sancțiunilor, alături de alte organizații și persoane afiliate oligarhului Ilan Șor, potrivit Rador Radio România.

UE a sancționat șapte persoane și trei entități noi din anturajul lui Șor pentru destabilizarea R. Moldova, anunță EuropeLiberă. În decizia publicată pe site-ul Consiliului se spune că noile desemnări vizează apropiați ai lui Ilan Șor – oligarhul fugar care se află deja pe lista sancțiunilor UE din cauza implicării sale în finanțarea ilegală a partidelor din R. Moldova și pentru incitare la violență. Astfel, pe lisă au ajuns lideri și membri ai entităților succesoare ale partidului pro-rus Șor, scos în afara legii.

Victoria Furtună va contesta sancțiunile UE, scrie NewsMaker. Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

O nouă fază a războiului hibrid al Rusiei contra Moldovei, titrează DW. Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a lansat un nou mesaj propagandistic, susținând fals că proiectele de modernizare a infrastructurii din Republica Moldova, precum modernizarea aeroportului Mărculești și adaptarea căilor ferate la standarde europene, ar fi destinate transferului trupelor NATO spre granițele Rusiei. În realitate, acestea fac parte din eforturile de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană, subliniază DW.

Președinta Maia Sandu a respins categoric aceste acuzații, acuzând Kremlinul că împrăștie minciuni și încearcă să sperie populația pentru a influența alegerile din 28 septembrie. Premierul Dorin Recean a subliniat că autoritățile nu vor permite ingerințe externe în alegeri și că Moldova nu se va întoarce în trecut. Guvernul se angajează să protejeze democrația, statul de drept și cursul european al țării.

Kremlinul lansează o nouă ofensivă informațională împotriva Republicii Moldova, avertizează directorul IPRE, citat de Ziarul Național. După spusele sale, următoarele 3-4 luni vor marca o etapă decisivă în tentativele de intoxicare a spațiului informațional al țării, și al continentului european. Groza subliniază că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă de interferență hibridă. Potrivit lui Iulian Groza, tacticile nu sunt noi, ele fiind observate și în scrutinele anterioare. Acestea au scopul de a semăna confuzie, a provoca divizare socială și a submina încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt mai mult decât un simplu eveniment electoral în Republica Moldova. Ele sunt o veritabilă piatră de hotar, care va defini direcția geopolitică a Republicii Moldova prin aprofundarea parcursului european sau reculul spre sfera de influență a Moscovei, scrie analistul politic Anatol Țăranu într-un editorial publicat de Deschide.md. Articolul analizează situația politică din Republica Moldova în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, subliniind ascensiunea forțelor antieuropene sprijinite de Federația Rusă, în ciuda faptului că majoritatea cetățenilor (60%) sunt pro-europeni.

 Această creștere a opoziției se datorează mobilizării eficiente și organizării superioare, în timp ce partidul de guvernământ PAS suferă din cauza eșecurilor în justiție și economie, pierzând încrederea electoratului, constată autorul. Lipsa unor alianțe pro-europene puternice și strategii eficiente a dus la fragmentarea taberei pro-europene, iar divizarea societății între orientarea pro-europeană și cea pro-rusă s-a accentuat. În acest context, segmentul unionist este prezentat ca un factor esențial, fiind cel mai ferm și motivat în fața influenței rusești. 

Anatol Țăranu propune crearea unei liste unice unioniste ca soluție pentru consolidarea votului pro-european. Deși o astfel de listă ar putea diminua scorul PAS, ar contribui la o majoritate parlamentară pro-europeană. Fără mobilizarea unionistă, riscul unei victorii a forțelor antieuropene crește. Concluzia articolului este că Republica Moldova se află în fața unei alegeri existențiale între integrarea europeană și revenirea sub influența Rusiei. Votul unionist trebuie valorificat strategic pentru a asigura un viitor democratic și occidental pentru țară.

Sursa: RADIO CHIȘINĂU / Rador Radio România