O asociaţie a procurorilor îi solicită preşedintelui Nicuşor Dan să prioritizeze reforma în domeniul justiţiei, în special în domeniul combaterii corupţiei

Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” îi solicită preşedintelui Nicuşor Dan să prioritizeze reforma din domeniul justiţiei, în special în domeniul combaterii corupţiei, transmite Agerpres.

Asociaţia reuneşte aproximativ 100 de procurori, fiind reprezentată de procurorul militar Bogdan Pîrlog.

Într-un comunicat postat marţi pe pagina de Facebook a asociaţiei, procurorii reclamă faptul că sistemul judiciar este în acest moment complet disfuncţional, atât în ansamblul său, cât şi la nivelul fiecărei componente în parte.

„Cauzele acestei stări dezastruoase – care tinde la negarea uneia dintre cele mai importante funcţii ale statului – sunt atât extrinseci, cât şi intrinseci. Cele extrinseci sunt consecinţa unui ansamblu conjugat de modificări normative nocive la nivelul dreptului substanţial, în special al celui penal, şi al dreptului procesual. Aceste modificări au fost accentuate sau chiar generate de o adevărată explozie numerică de decizii ale Curţii Constituţionale care au dezintegrat şi ceea ce scăpase reglementărilor iniţiale ale noului Cod penal şi ale noului Cod de procedură penală. Consecinţa a fost lipsirea organelor judiciare de instrumentele necesare şi de cadrul legal corespunzător care să permită eficienţă şi performanţă în domeniul tragerii la răspundere penală, în special pentru infracţiuni de corupţie, asimilate sau în legătură cu serviciul”, spune asociaţia profesională a procurorilor.

Asociaţia susţine că există reglementări nocive începute în 2018, care au culminat cu adoptarea, în 2022, a noilor legi ale justiţiei.

„Noile reglementări au conservat şi consolidat majoritatea modificărilor nocive adoptate sub presiunea grupurilor de interese ostile justiţiei, despre care s-a susţinut că au fost elaborate cu complicitatea unor magistraţi cooptaţi în cadrul unor ‘centre de reflecţie’ ce au oferit suportul tehnic necesar distrugerii edificiului judiciar creat şi dezvoltat în perioada 2005 – 2016. Astfel, prin actualele legi ale justiţiei s-au pus bazele unui sistem profund ineficient, pe baze străine principiului meritocraţiei, unui sistem, mai degrabă, clientelar, incompatibil cu principiile justiţiei şi statului de drept. Menţinerea sub o formă mascată a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), cu consecinţa impunităţii de facto a magistraţilor corupţi, a făcut posibilă reactivarea reţelelor de interese dezvoltate în anii ’90, anterior declanşării luptei împotriva corupţiei, sub presiunea condiţionalităţilor de aderare la UE. Cu excepţia unor cazuri punctuale străine de un veritabil act de justiţie, unde SIIJ sau entităţile succesoare au acţionat abuziv împotriva unor magistraţi incomozi, ‘riscul’ investigării reale a magistraţilor este inexistent’, mai spune asociaţia.

Numirile politice în justiţie

Asociaţia profesională atrage atenţia şi în legătură cu „perpetuarea şi acutizarea unui sistem de numire controlată politic în funcţiile de conducere din parchete”, care au permis propulsarea în majoritatea funcţiilor-cheie a unor persoane susceptibile de a servi intereselor unor persoane, unor grupuri sau entităţi care au contribuit la numirea lor în acele funcţii.

De asemenea, spun procurorii, lipsa unui sistem meritocratic de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut ca întreg procesul să fie controlat de facto de majoritatea din cadrul Secţiei pentru judecători a CSM.

În plus, Inspecţia Judiciară este văzută ca un „instrument de represiune împotriva magistraţilor incomozi”.

Secţia pentru judecători a CSM – condusă de o majoritate antireformistă

„În ceea ce priveşte activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, constatăm că menţinerea unui sistem electiv pe paliere, contrar votului universal reglementat de alineatul 2 al articolului 133 din Constituţie, a făcut posibilă perpetuarea în cadrul Secţiei pentru judecători a unei majorităţi ostile reformelor necesare pentru protejarea independenţei justiţiei şi a statului de drept. Mai grav chiar şi în antiteză cu activitatea Consiliului precedent, în cadrul Secţiei pentru procurori s-a conturat o majoritate similară, dar neasumată încă public ca antireformistă, concentrată preponderent pe rezolvarea intereselor personale şi de grup. Magistraţii aleşi în Consiliu, care şi-au menţinut cu integritate poziţia fermă în favoarea reformelor atât de necesare funcţionării justiţiei, au fost izolaţi de această majoritate”, declară asociaţia.

Procurorii afirmă că există o alocare necorespunzătoare a resurselor umane, existând instanţe şi parchete cu activitate redusă, a căror menţinere pare a afecta chiar interesele justiţiei.

„La parchete, folosirea defectuoasă a resurselor umane este şi mai evidentă. Astfel, în anumite zone, avem concentrări nejustificat de mari de procurori comparativ cu volumul de cauze, iar în altele nu se poate asigura nici 25% din schema prevăzută”, explică asociaţia.

Se solicită intervenţia preşedintelui Nicuşor Dan

„Pentru a nu continua o astfel de situaţie, solicităm factorilor decizionali, inclusiv noului preşedinte al României, să prioritizeze reforma din domeniul justiţiei, în special în domeniul combaterii corupţiei. Apreciem că se impune de urgenţă luarea unor măsuri minime de corectare legislativă care să aibă ca efect o stagnare a declinului calităţii actului de justiţie”, este cererea asociaţiei către noul preşedinte al României.

Câteva măsuri avute în vedere:

– reintroducerea unui sistem de promovare meritocratic, pe bază de concurs, cu probe scrise în orice funcţie, inclusiv în cea de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

– desfiinţarea Inspecţiei Judiciare şi formarea unor direcţii separate care să funcţioneze pe lângă fiecare Secţie a Consiliului Superior al Magistraturii;

– desfiinţarea reţelei SIIJ 2 şi restaurarea competenţelor după materia infracţiunii, precum şi revenirea competenţelor la DNA şi DIICOT;

– reducerea competenţelor procurorului general, astfel încât acesta să nu mai aibă autoritatea să cenzureze orice act şi soluţie a unui procuror, indiferent de parchetul în care funcţionează;

– reducerea numărului funcţiilor de procuror numite politic la trei: procurorul general, procurorul şef al DNA şi procurorul şef al DIICOT;

– preluarea unei părţi a poliţiei judiciare în cadrul parchetelor;

– desfiinţarea instanţelor cu activitate redusă;

– regândirea schemelor de procurori ale parchetelor în funcţie de volumul de cauze ce se înregistrează anual pe rolul acestor unităţi;

– comasarea într-o singură unitate a tuturor parchetelor de pe lângă judecătorie dintr-un judeţ;

– reforma parchetelor militare;

– reforma CSM, inclusiv schimbarea sistemului de alegere a membrilor, în sensul alegerii acestora de către întreg corpul judecătorilor, respectiv al procurorilor;

– revenirea la durata de doi ani a cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii.