Calea ferată strategică Rinul de Fier ar putea reveni la viață pentru a contracara amenințarea Rusiei

Belgia, Țările de Jos și Germania poartă discuții pentru a reînvia calea ferată a Rinului de Fier, o linie care datează din secolul al XIX-lea, cu scopul de a stimula mobilitatea militară ca răspuns la amenințarea rusă în creștere, scrie Politico.

„Aspectul militar a readus Rinul de Fier în centrul atenției”, a declarat Herman Welter, expert feroviar la ziarul Gazet van Antwerpen, adăugând că acest aspect ar putea juca acum un rol semnificativ în discuțiile de zeci de ani privind reactivarea căii ferate.

Rinul de Fier, care a legat odată portul Anvers din Belgia de regiunea industrială Ruhr din Germania, a fost esențială pentru forțele aliate în timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial. În mare parte neutilizat timp de decenii, unele părți ale acestuia au fost abandonate începând din 1991.

Dar acum, pe măsură ce nevoile de mobilitate militară ale UE cresc și alte linii feroviare se confruntă cu probleme de capacitate, crește presiunea pentru acțiune.

„Acest proiect este politic”, a declarat Thomas De Spiegelaere, purtător de cuvânt al Ministerului belgian al Transporturilor. „Prim-ministrul [Bart] De Wever a preluat el însuși controlul asupra proiectului”.

Cu toate acestea, nu toată lumea este pe deplin de acord cu prioritizarea revitalizării căii ferate.

Olandezii, în special, sunt mai puțin entuziaști. Secțiunea lor este scurtă, în timp ce linia paralelă Betuwe leagă deja Rotterdam de Germania. Reticența are, de asemenea, rădăcini comerciale: Rinul de Fier este considerat o potențială provocare la adresa dominației Portului Rotterdam în regiune.

„Țările de Jos sunt de acord, dar preferă să-l saboteze din interior”, a remarcat un consultant în mobilitate. Guvernul olandez nu a răspuns la o cerere de comentarii.

În Belgia, speranța actuală este că unghiul militar va accelera reactivarea proiectului. Dar, după cum a subliniat Welter, „Olanda deține cheia”, adăugând că „dacă îi costă puțin sau nimic, vor coopera”.

Unul dintre motivele pentru care Țările de Jos ar putea în cele din urmă să se răzgândească, a remarcat Welter, este potențialul impuls financiar oferit de noile obiective de cheltuieli ale NATO și de finanțarea UE – 17 miliarde de euro ar putea fi disponibile pentru mobilitatea militară începând cu 2027 în propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE.

„Dacă UE oferă bani gratis pentru construirea infrastructurii”, a spus consultantul în mobilitate, „chiar și Țările de Jos, care sunt reticente, vor fi de acord”.

Discuțiile privind reactivarea liniei ferate a Rinului sunt în curs de desfășurare de ani de zile și au provocat dispute cu privire la aspecte precum problemele de mediu. În 2003, Belgia și Țările de Jos au dus lupta lor privind reactivarea căii ferate în fața unui tribunal de arbitraj, care a decis că Belgia poate merge mai departe cu reactivarea, dar va suporta costurile de mediu.

În cadrul discuțiilor actuale, Welter a remarcat faptul că Berlinul pare relativ favorabil proiectului, chiar dacă Rinul de Fier ridică cele mai mari probleme de infrastructură din Germania datorită terenului dificil din jurul orașului de joncțiune Aachen și prăbușirii tunelului Rastatt în 2017.