Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Asociația Tășuleasa Social, inițiatorul traseului de lungă distanță Via Transilvanica, a prezentat la Brașov un prototip de cazare gândit să revitalizeze comunitățile rurale izolate și să ofere un nou standard de ospitalitate sustenabilă. Conceptul, denumit „Modul de găzduire pe Via Transilvanica”, este prima piesă dintr-o rețea care ar putea ajunge la 100-200 de unități de cazare pe traseu în următorii 5-7 ani, se arată într-un comunicat al Asociației.
Prototipul, prezentat oficial, redefinește cazarea în mediul rural, fiind proiectat să fie amplasat în special în zonele izolate unde infrastructura turistică lipsește cu desăvârșire sau în comunități cu populație îmbătrânită, care nu au alte soluții de a genera venituri din turism.
Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, a declarat că inițiativa depășește sfera construcțiilor, având o miză socială majoră.
„Modulul de găzduire pe Via Transilvanica e mai mult decât o construcție. E o promisiune. Fiecare modul pus într-o gospodărie înseamnă o șansă în plus pentru comunitățile prin care trece traseul, aducând venituri și energie acolo unde infrastructura lipsea. Via Transilvanica devine un drum care regenerează, nu doar conectează,” a declarat Ușeriu.
Scopul asociației este ca prin această rețea de module, Via Transilvanica să contribuie la regenerarea rurală responsabilă, integrând arhitectura sustenabilă cu implicarea directă a comunităților locale.
Articolul continuă mai jos
Conceptul arhitectural aparține arhitectului Dorin Ștefan și se inspiră din elemente tradiționale precum anexele gospodărești și fânațele, dar transpuse într-un limbaj contemporan.
Modulul este o structură ușoară din lemn, ridicată pe fundații metalice înșurubate, o soluție care asigură un impact redus asupra solului, crucial în zonele protejate.
Folosirea lemnului ca materie primă de bază (structură, fațadă, pereți) redă caracterul durabil al construcției.
Proiectul a beneficiat de expertiza inginerească a echipei Inginerie Creativă. Marius Șoflete, co-fondator, a menționat că modulul este „eficient energetic și ușor de instalat, cu un nivel ridicat de performanță tehnică și calitate arhitecturală”.
Echipa Via Transilvanica, coordonată de arhitectul Paul Burzo, precizează că lucrează la îmbunătățirea modularității construcției pentru a se adapta oricărui tip de relief și infrastructură edilitară, dar și nevoilor drumeților și localnicilor.
Lansarea prototipului deschide un nou capitol pentru traseu, concentrat pe un model de conviețuire între drumeți, comunități și arhitectura contemporană, cu respect pentru patrimoniul natural și cultural.