Noi efecte ale modificării Codului Penal: Se reduc masiv competențele DNA/ Dosarele pe abuz vor fi investigate de parchetele locale

Prin abrogarea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută în legea 78/2000 și prin modificarea articolului 297 din Codul Penal se reduc masiv competențele DNA în anchetarea acestor fapte, care vor deveni cazuri de competența parchetelor locale, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare. Potrivit acestora, ”DNA nu va mai avea niciodată competența pe abuz în serviciu, decât dacă ar fi conexată cu alte fapte sau dacă prejudiciul depășește 1 milion de euro”.

Astfel, cei care vor investiga infracțiunile de abuz vor fi parchetele locale, care nu dispun nici de timp, nici de resursele necesare. Cu alte cuvinte, un primar, prefect sau președinte de Consiliu Județean ar trebui să fie anchetat de polițiști din orașul sau județul respectiv, sub supravegherea procurorului. Puțin probabil că o astfel de anchetă s-ar putea realiza în mod imparțial și eficient.

”Prin modificările legislative se reduce atât de mult competenta DNA, încât în curând n-o sa-și mai justifice existenta”, au mai explicat pentru G4Media.ro sursele citate. De exemplu, în 2016, din totalul de 12.000 de dosare instrumentate de DNA, circa 2200 erau pe abuz în serviciu, cazuri care nu ar mai fi de competența procurorilor anticorupție dacă modificările la Codul Penal trec de Parlament și intră în vigoare. Din cele 2200 de dosare pe abuz în serviciu, majoritatea erau pe legea 78/2000, au mai explicat pentru G4Media.ro surse judiciare.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

În 2018, la secția a II-a, peste 50% din dosarele înregistrate sunt pe abuz în serviciu. Multe dintre acestea nu se confirmă, însă, deoarece intră sub incidența deciziei Curții Constituționale. CCR a decis în 2016 că abuzul în abuzul în serviciu este infracțiune doar dacă prin încălcarea legii se înțelege legislație primară (lege, ordonanțe simple sau de urgență), nu legislație secundară (Hotărâri de guvern, ordine de ministru, regulamente etc).

• Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
• Articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 menționează că „în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”. (abrogat în Comisia Iordache)

În forma modificată, articolul 297 din Codul Penal prevede că abuzul în serviciu este infracțiune numai dacă funcționarul obține pentru sine, soț, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv un folos material.

• ”Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, Ordonanţe de guvern sau Ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă.”

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului (APADOR- CH) atrage atenția că prin această modificare, ”folosul material necuvenit este penal doar în familie, nu şi pentru prieteni. Ceea ce, în practică, va duce la obţinerea de foloase materiale necuvenite pentru prieteni sau cunoscuţi, fără ca fapta să constituie infracţiune, ceea ce reprezintă nu o „portiţă”, ci un adevărat defileu deschis pentru eludarea infracţiunii de abuz în serviciu, în noua variantă.”

APADOR – CH mai susține că infracţiunea de abuz în serviciu, în noua variantă adoptată în comisia Iordache, va deveni aproape imposibil de dovedit, în practică. ”Astfel, se va trece dintr-o extremă în alta: de la o „utilizare” cu destule excese a infracţiunii de abuz în serviciu se va ajunge la scoaterea din uz a acestei infracţiuni”, se mai arată în comunicatul APADOR-CH.

Și Direcția Națională Anticorupție a avertizat, luni, că toate cele 215 dosare cu abuz în serviciu trimise în judecată anul trecut ar putea avea ca efect dispunerea unor soluții de achitare.

”Adoptarea propunerii formulate de Ministerul Justiției ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancționate de legea penală și care aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege. Consecința ar fi aceea că procurorii vor fi obligați să închidă numeroase dosare ca urmare a intervenirii prescripției”, se arată într-o evaluare realizată de DNA asupra efectelor modificării articolului 297 din Codul penal privind infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care va intra în vigoare.