Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Modulul japonez de aselenizare SLIM a revenit la viață după două săptămâni de noapte lunară, a anunțat luni agenția spațială, citată de agenția AFP.
„Ieri am trimis o comandă, la care SLIM a răspuns”, a declarat JAXA pe X, fostul Twitter.
„SLIM a reușit să supraviețuiască unei nopți pe suprafața Lunii, păstrându-și în același timp funcția de comunicare!”
La începutul lunii februarie, după o scurtă perioadă de reactivare, modulul japonez SLIM, care s-a plasat cu succes pe Lună în ianuarie, a fost din nou dezactivat şi a intrat în stare de repaus pentru următoarele două săptămâni.
Modulul SLIM (Smart Lander for Investigating Moon) a reuşit pe 20 ianuarie o aselenizare controlată la doar 55 de metri distanţă de ţinta sa, realizând astfel o coborâre cu un grad foarte mare de precizie şi făcând din Japonia cea de-a cincea ţară din lume care a plasat cu succes o sondă pe satelitul natural al Terrei, după Statele Unite, URSS, China şi India.
Dar din cauza unei probleme de ultim moment la un motor, SLIM s-a plasat pe scoarţa lunară într-o poziţie înclinată şi celulele sale fotovoltaice nu primeau lumina solară, ceea ce i-a obligat pe inginerii de la JAXA să îl dezactiveze într-o primă etapă.
După schimbarea unghiului razelor solare, micul dispozitiv a revenit la viaţă pentru două zile, în această săptămână, şi a început să realizeze observaţii ştiinţifice ale rocilor lunare.
„După ce şi-a terminat aceste operaţiuni pe 30 şi 31 ianuarie, SLIM a intrat într-o perioadă de repaus de două săptămâni în timpul îndelungatei nopţi lunare”, a anunţat atunci JAXA pe contul său de pe reţeaua de socializare X.
SLIM a aselenizat într-un mic crater cu un diametru mai mic de 300 de metri, denumit Shioli, şi a putut, înainte să fie dezactivat, să elibereze fără probleme cele două mini-rovere ale sale, construite pentru a realiza analize ale rocilor provenite din structura internă a Lunii (mantaua lunară), încă foarte puţin cunoscută de oamenii de ştiinţă.
La mai bine de 50 de ani de când oamenii au păşit pentru prima dată pe Lună – americanii, în 1969 – satelitul natural al Terrei a devenit din nou subiectul central al unei curse globale.
Programul american Artemis prevede trimiterea unor astronauţi pe Lună, un proiect ce a fost de curând amânat pentru septembrie 2026 şi care vizează, pe termen lung, construirea unei baze lunare permanente. China dezvoltă la rândul ei proiecte concurente asemănătoare.