Mii de pacienți așteaptă tratamente salvatoare. Bugetul 2024 nu prevede alocări pentru acestea (P)

În timp mii de pacienți cu boli grave așteaptă să poată avea acces la tratamente de ultimă generație, bugetul alocat medicamentelor compensate nu prevede nicio creștere pentru 2024, în condițiile în care 28 de terapii inovatoare vor intra în sistemul de compensare anul viitor, atrage atenția Asociația Română Producătorilor Internaționali de Medicamente. Astfel, bugetul nu ține cont de propunerea de actualizare a Listei de medicamente compensate, publicată în urmă cu câteva zile de Ministerul Sănătății și nici de situația din 2023, când peste 30 de contracte cost-volum nu au putut fi inițiate din lipsa fondurilor necesare. În 2024, pe lângă aceste contracte la care negocierea nu a început, se așteaptă renegocierea a aproximativ 80 de contracte cost-voum/cost-volum-rezultat aflate în derulare.

Atât medicamentele propuse pentru includere în Lista de compensate, cât și cele din contractele cost-volum ale căror negocieri nu au fost inițiate adresează boli precum cancerul, bolile rare, boli imunologice și altele.

Deși în ultimii doi ani Ministerul Sănătății a făcut eforturi pentru actualizarea Listei de medicamente compensate, incluzând  în compensare peste 90 de medicamente și indicații noi, datele indică că România rămâne la coada clasamentului european privind accesul la medicamentele inovatoare, din punct de vedere al proporției acestora care sunt rambursate și al duratei de timp în care acestea ajung la pacienții români. Pacienții românii așteptă peste 900 de zile pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație, situându-se din nou pe locuri codașe în Europa, arată datele studiului Indicatorul EFPIA 2022 Patient WAIT (care urmărește disponibilitatea noilor medicamente și durata de timp necesară pacienților pentru a avea acces la ele în 37 de țări din Europa), în timp ce nemții au acces la medicamente de ultimă generație în 128 de zile, italienii în 436, maghiarii în 549, iar bulgarii în 705 zile. Timpul de acces a crescut în comparație cu datele similare ale studiului WAIT 2021, care indica un timp de așteptare de 899 de zile pentru pacienții români.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%

În aceste condiții, Ministrul Sănătății a declarat recent că decizia de includere a noilor medicamente în lista celor compensate depinde de alocările bugetare și de alte instituții guvernamentale (Ministerul Finanțelor, CNAS, etc). De altfel, decizia politico-financiară cu privire la actualizarea listei de medicamente compensate este una dintre principalele cauze care duc la aceste întârzieri. În acest an, doar 8 noi tratamente au fost incluse în această listă, în regim condiționat, adică în baza unor contracte cost-volum, pe lângă acestea emițându-se și decizia de compensare a unor tipuri de vaccinuri. În prezent, doar pentru cele 28 de medicamente propuse pentru includere în Lista de medicamente rambursate, numărul pacienților care ar putea beneficia de acestea este de aproximativ 83.000, conform Notei de fundamentare a proiectului legislativ.

În urmă cu două zile, ARPIM a publica o serie de observații cu privire la bugetul sănătății pentru anul 2024.

Cauzele și soluțiile

Principalele cauze care duc la întârzieri sunt legate în primul rând de lipsa de predictibilitate a circuitului legislativ de actualizare a Listei medicamentelor compensate și de publicare a protocoalelor terapeutice aferente (unul dintre medicamentele propus pentru rambursare în proiectul legislativ a avut de așteptat peste 450 de zile de la evaluare pentru a fi propus către rambursare), dar și de lipsa de predictibilitate bugetară. Alți factori care afectează timpul de acces sunt criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale (care necesită aproximativ 1 an pentru a fi îndeplinite în majoritatea cazurilor), precum și întârzierile datorate negocierilor pentru contractele cost-volum, în cazul medicamentelor cu decizie de includere condiționată.

Cele mai multe cauze ale întârzierilor de acces țin de procesul de aprobare de preț, rambursare, actualizare de protocoale terapeutice, deci sunt dincolo de responsabilitățile companiilor farmaceutice. Soluțiile propuse de noi țin de o mai bună predictibilitate a procesului de actualizare ARPIM.

Trei soluții concrete pentru un acces la standarde europene ar putea fi:

• Actualizarea regulată a listei de medicamente compensate și rambursate, de 3-4 ori pe an, cu includerea tuturor medicamentelor noi care au primit raport de includere din partea ANMDMR (HTA); Pentru aceasta este nevoie de calcularea conform bunelor practici internaționale a impactului bugetar determinat de actualizarea Listei, precum și alocări bugetare adecvate, pe baza datelor de piață și a estimărilor de rambursare din anii viitori.
• Sincronizarea protocoalelor: actualizarea și publicarea protocoalelor terapeutice în maximum 15 de zile de la publicarea Hotărârii de Guvern cu privire la actualizarea listei în Monitorul Oficial.
• Termene clare: Un calendar cu privire la timpul de parcurgere a fiecărei etape, care să fie respectat cu strictețe.