G4Media.ro

Mediul de afaceri despre buget: puncte tari și puncte slabe

Secțiune susținută de
Concordia

Articolele din această secțiune sunt realizate cu respectarea independenței editoriale a redacției

Mediul de afaceri despre buget: puncte tari și puncte slabe

Confederația Patronală Concordia, care reunește cele mai mari confederații sindicale, a realizat o analiză a bugetului de stat pentru 2021 în care a listat punctele tari și cele slabe ale proiectului aflat în dezbaterea Parlamentului.

Dacă accentul pe investițiile publice și creșterea finanțării schemelor de ajutor pentru companii sunt considerate plusuri, menținerea unui plafon înalt al cheltuielilor salariale și cu asistența socială e un minus, potrivit analizei Concordia.

Punctele forte ale bugetului identificate în analiză:

  • Alocarea semnificativă de 5.5% din PIB pentru investiții în anul 2021 este importantă, nu doar prin dimensiunea ei, dar și pentru că arată o schimbare de optică după ce mulți ani la rând execuțiile bugetelor de investiții au fost nesatisfăcătoare;
  • Împreună cu sumele care vor veni via PNRR, investițiile semnificative ar trebui să ducă economia înapoi spre o creștere economică considerabilă în anii următori, chiar și după ce se va fi recuperat decalajul produs de pandemie;
  • A crescut alocarea pentru cofinanțări din fonduri UE la 2.9% cu un punct procentual peste nivelul anului trecut. Acesta este fără doar și poate un semn bun;
  • Modul de construcție al bugetului arată că există voință politică pentru reducerea deficitului bugetar;
  • Apreciem faptul că s-a alocat jumătate de miliard de lei pentru bursele elevilor, o dublare a sumelor alocate în anul anterior, un pas spre înlăturarea inechităților existente și pentru a seta un cuantum minim pentru bursele școlare;
  • Alocarea mare pe zona de transporturi – 10% mai mult decât anul trecut, când a fost oricum la un nivel ridicat- ne face optimiști să credem că în curând românii vor putea vor putea utiliza curând proiectele de infrastructură atât de mult așteptate;
  • Dublarea alocărilor pentru susținerea IMM-urilor cât și a sumelor alocate pentru schemele de ajutor de stat este salutară și va contribui la revenirea economiei post-pandemie.

Punctele slabe sau care necesită atenție sporită:

  • Cheltuielile de natură salarială și cu asistența socială ajunse la aproape 95% din veniturile fiscale sunt lipsite de sustenabilitate chiar și pe termen scurt;
  • Deși valorile nominale alocate sunt mai mari decât anul trecut, învățământul și sănătatea rămân subfinanțate, având în vedere având în vedere necesarul imens de investiții;
  • Deși deficitul ”cash” este prognozat la 7.16% din PIB, pe metodologia ESA utilizată de Comisia Europeană acesta ajunge la peste -8%. Ajustarea în jos a deficitului trebuie făcută cu destul de multă grijă atât timp cât economia este încă fragilă; trebuie să fim conștienți că România rămâne cu un deficit bugetar care pune probleme semnificative;
  • Ajustarea deficitului bugetar în următorii ani până sub nivelul de -3% doar prin tăierea cheltuielilor pare un obiectiv nerealist având în vedere că oricum România colectează un nivel de venituri din PIB mult mai redus față de media țărilor europene. Este necesară creșterea gradului de colectare din PIB și închiderea acelor portițe care permit anumitor categorii de contribuabili să plătească impozite sau contribuții sociale altele decât cele stabilite în spiritul legii;
  • În funcție de evoluția pandemiei, alocarea de 1.4 miliarde de lei pentru bugetul de șomaj (față de 3 miliarde de lei anul trecut) este posibil să fie insuficientă;
  • Apreciem scăderea bugetului pentru controversatul PNDL, dar în continuare sunt bugetate peste 4 miliarde de lei fără o reformă reală a sistemului de alocare sau de evaluare a investițiilor;

Concordia amintește într-un comunicat de presă că s-a abținut la avizul oferit de Consiliul Economic și Social (CES) pentru proiectul de buget pentru anul 2021, ”în lipsa accesului la toate datele și expertiza necesare pentru a discuta în detaliu toate elementele bugetului de stat”.

Federația arată că guvernul Cîțu nu a schimbat practica guvernelor precedente și nu a lăsat timp suficient de dezbatere în CES pe tema bugetului. ”Credem că e necesar ca începând cu anul 2022 să existe și acest spațiu mai larg de consultări cu societatea civilă și partenerii sociali, la fel cum suntem de acord – și am mai spus-o – că și partenerii sociali la rândul lor și CES-ul mai au pași importanți de făcut pentru reformare și modernizare”, se arată în comunicatul citat. (Foto: Comisia Europeană)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. „Confederația Patronală Concordia”. CINE MAI SUNT ȘI ĂȘTIA!? De unde apar? Auzi la milogi:
    – „Ajustarea deficitului bugetar în următorii ani până sub nivelul de -3% doar prin tăierea cheltuielilor pare un obiectiv nerealist”. Deci sunt conectați la bugetul statului, se poate deduce! CEVA VOUCHERE???
    – „Dublarea alocărilor pentru susținerea IMM-urilor cât și a sumelor alocate pentru schemele de ajutor de stat este salutară și va contribui la revenirea economiei post-pandemie.” Deci pomeni de la stat!!!
    Ăștia sunt doar „afaceriști” cu statul!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.