Mandatul lui Eduard Hellvig la SRI: Care au fost principalele realizări, dar și ce critici i-au fost aduse

Eduard Hellvig și-a anunțat luni demisia din funcția de director SRI. El ocupa funcția din luna martie 2015, fiind al cincilea director al acestei instituții. Printre principalele sale realizări se numără regionalizarea SRI, întărirea parteneriatelor cu NATO și cu Republica Moldova și delimitarea de excesele securității. De cealaltă parte, a fost criticat în spațiul public pentru colonizarea statului cu angajați SRI, dar și pentru elaborarea pachetului de legi ale securității. După demisia directorului SRI, funcția este ocupată automat, în regim de interimat, de prim-adjunctul directorului SRI, care în cazul de față este generalul Răzvan Ionescu.

• În 2019, Serviciul Român de Informații s-a reorganizat în 11 direcții regionale, aceasta fiind una dintre cele mai ample reorganizări interne de la intrarea României în UE și NATO. Odată cu această organizare, au fost schimbați din funcție toți șefii județeni, astfel încât au fost resetate relațiile dintre SRI și baronii locali.
• În mandatul său, România a făcut pași pentru întărirea parteneriatului cu NATO și a gestionat cu coerență provocările conflictului din Ucraina. De asemenea, Eduard Hellvig a întărit parteneriatul de colaborare cu Republica Moldova, unde a fost în vizită de mai multe ori. În august 2022, Eduard Hellvig și Maia Sandu au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate, posibilitatea intensificării traficului de arme, a atacurilor teroriste și cibernetice, a radicalizării și dezinformării. La o discuție din martie dintre Hellvig și șeful CIA, au fost punctate importanța cooperării și schimbului de informații dintre SRI și serviciile din SUA, rezultatele obținute precum și modalitățile de continuare a parteneriatului strategic în domeniile analizate.
• În toamna anului 2022, în cadrul unor declarații susținute la Cluj-Napoca, Eduard Hellvig s-a delimitat de excesele securității. ”Știu și de problemele generate de unii foști lucrători ai SRI poziționați fie în spatele a tot felul de oameni, fie gravitând în jurul companiilor de stat. Vă pot spune că suntem conștienți de aceste probleme și vom face tot ce ține de noi pentru a le rezolva. Totuși, marele câștig al acestui mandat a fost separarea de politică, absolut normală într-o societate democratică”, a declarat Hellvig, la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj.
• Totuși, în mandatul lui Eduard Hellvig s-a remarcat o tendință de colonizare a instituțiilor statului cu oameni apropiați SRI. Personaje șterse, fără pregătire și manevrabile, dar cu studii de securitate populează instituții cheie, precum ministerele sau agenții centrale ale statului. Însă promovarea pe criterii netransparente fără legătură cu meritocrația, contraselecția, impostura flagrantă, se văd cel mai bine în eșaloanele doi și trei, în companiile de stat și alte instituții.
• Pachetul de legi ale securității, dezvăluit de redacția G4Media și retras între timp, sporea semnificativ puterile serviciilor de informații, le oferea imunitate ofițerilor și îi obliga pe cetățeni să colaboreze la cererea serviciilor. Deși a fost întrebat de presă, șeful SRI nu a lămurit cine a elaborat proiectele acestor legi. În replică la criticile aduse în legătură cu excesele acestui pachet de legi, directorul SRI a blamat fenomenul ”securismului”, despre care a spus că ”este bine reprezentat în prea multe medii ale societății”, fără să explice la ce medii se referă.

Mai multe subiecte pe tema influenței SRI în sistemul de stat:

Știri îngrijorătoare din Democrația Militară România, despre care nu auziți mai nimic la televizor

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Restaurația epoleților. Marea recuplare la bani și la decizie, cadoul lui Klaus Iohannis pentru sistem

Marțea roz pentru democrația cu epoleți

Hellvig, în vârstă de 49 de ani, a absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrație Publică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj în anul 1997, ulterior dobândind titlul științific de doctor în științe politice în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București (2009).

A a fost deputat în Parlamentul României, în mandatul 2004-2008, calitate în care a deținut funcția de secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională (oct 2005 – sept 2008) și de membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (subcomisia pentru securitate). Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană a devenit unul dintre primii europarlamentari ai României (1 ian – 9 dec 2007).

În anul 2012 a deținut portofoliul de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, iar în urma alegerilor parlamentare de la finele aceluiași an a câștigat un nou mandat de deputat. În cadrul acestei legislaturi a fost vicepreședinte al Camerei Deputaților (dec 2012 – sept 2013), membru în Comisia pentru politică externă (până în feb 2013), în Comisia pentru Afaceri Europene (din feb 2013) și în Delegația României la Adunarea Parlamentară a NATO (20 dec 2012 – 3 sept 2013).

Mandatul de deputat s-a încheiat în septembrie 2013, ca urmare a revenirii în Parlamentul European (sept 2013 – iun 2014). A fost reales europarlamentar și în 2014, dar a renunțat la mandat în momentul numirii în funcția de director SRI.

În declarația de avere publicată anul trecut, Eduard Hellvig declara venituri de aproape 3.000 de euro lunar, o casă de aproape 600 de metri pătrați și terenuri de peste 3.000 de metri pătrați în Tunari, dar și un credit de aproape două milioane de lei de la o instituție financiară nebancară. Un economist afirmă, în acest context, că șeful SRI este „un geniu financiar”, deoarece, conform calculelor sale, doar dobânda pe care o plătește Hellvig la acest credit îi depășește salariul, a scris Economedia.

În replică, purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a transmis pentru Economedia că „acest credit a fost acordat cu respectarea tuturor normelor BNR, iar IFN-ul nu avea cum să dea acest credit altfel”.

Totodată, el a afirmat că rata lunară plătită de directorul SRI este mult mai mică decât veniturile lui lunare. „E mult mai mică decât 14.000 lei, decât câștigă doar el. Dar mai este și soția, sunt mai multe venituri într-o familie”. Soția lui Eduard Hellvig, Andreea Oana Helvig, a câștigat anul trecut un venit anual de 45.000 lei din funcția de manager al companiei SC IBU SRL, de unde a încasat de asemenea dividende de 100.000 lei.

Întrebat dacă Eduard Hellvig a luat acest credit pentru a-și construi casa de 559 mp, Marincea a precizat că aceasta nu este o informație publică.

Cine este Răzvan Ionescu

Prim-adjunctul directorului SRI Eduard Hellvig este generalul Răzvan Ionescu, în vârstă de 47 de ani. Are o experiență de peste 20 de ani în munca operativă a Serviciului. De profesie fizician, Răzvan Ionescu a ocupat mai multe funcții, atât în cadrul unităților centrale, cât și teritoriale ale SRI, unde a înregistrat rezultate, în parteneriat cu servicii de intelligence din spațiul euroatlantic, pe problematici privind criminalitatea organizată transfrontalieră, respectarea regimurilor internaționale privind proliferarea sistemelor de armament, fluxuri financiare internaționale, migrație și terorism.

A fost încadrat în SRI cu gradul de locotenent și a absolvit ca șef de promoție cursurile de inițiere. A fost avansat la gradul de general-maior la 1 decembrie 2017. Anterior numirii în funcția de prim-adjunct al Directorului SRI, a condus o unitate centrală cu activitate în combaterea amenințărilor transfrontaliere.