Lavrov şi Rubio se declară dispuşi să continue să lucreze pentru a obţine pacea în Ucraina

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat american, Marco Rubio, au subliniat sâmbătă, într-un apel telefonic, disponibilitatea de a continua să colaboreze pentru a atinge pacea în Ucraina, transmite EFE, preluată de Agerpres.

„Rubio a perceput cu satisfacţie acordurile privind schimbul de prizonieri de război şi prezentarea de către fiecare dintre părţi (Ucraina şi Rusia) a condiţiilor pe care le consideră necesare pentru a ajunge la un armistiţiu şi, de asemenea, a subliniat disponibilitatea Washingtonului de a continua să faciliteze căutarea unei soluţii”, se menţionează într-un comunicat pe Telegram al Ministerului rus de Externe.

De asemenea, în comunicat se adaugă că partea rusă „a confirmat disponibilitatea Moscovei de a continua să colaboreze cu colegii săi americani în acest context”.

În plus faţă de schimbul de impresii cu privire la negocierile desfăşurate vineri la Istanbul, Rubio şi Lavrov au abordat şi alte subiecte internaţionale şi regionale, a subliniat Ministerul de Externe de la Moscova.

Rusia a anunţat sâmbătă că va trimite la Kiev o listă de condiţii pentru un armistiţiu. În plus, în urma solicitării ucrainene de a se realiza negocieri directe între preşedinţii Rusiei şi Ucrainei, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, Kremlinul a răspuns că ia în considerare posibilitatea unei astfel de întâlniri doar după atingerea anumitor acorduri.

„Această întâlnire, ca rezultat al muncii delegaţiilor ambelor părţi după atingerea anumitor acorduri, ar fi posibilă. O considerăm posibilă”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Liderul delegaţiei ruse la negocierile din Turcia, Vladimir Medinski, a clarificat că Rusia poate şi intenţionează să continue războiul, precum şi să ocupe mai mult teritoriu, ameninţând regiunile ucrainene Sumî şi Harkov, unde ruşii au lansat o ofensivă.

Printre cerinţele comunicate vineri de Medinski se numără solicitarea ca trupele ucrainene să părăsească teritoriul celor patru regiuni ucrainene anexate – Doneţsk, Lugansk, Herson şi Zaporojie -, deşi ruşii nu le controlează în întregime. Alte cerinţe pe care Rusia le-a reiterat în alte ocazii sunt recunoaşterea acestor regiuni, împreună cu peninsula Crimeea, anexată ilegal încă din 2014.

Partea rusă cere, de asemenea, Kievului să renunţe la intenţia de a adera la NATO, demilitarizarea ţării, garanţii pentru drepturile vorbitorilor de limbă rusă, schimbarea guvernului având în vedere că îl consideră un preşedinte ilegitim pe Volodimir Zelenski şi anularea sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei după începutul războiului din Ucraina în 2022. Rusia menţine o parte din aceste cerinţe maximaliste încă de dinainte de începerea războiului.