Horodniceanu contestă procedura de numire a procurorului general

Fostul șef DIICOT, Daniel Horodniceanu, contestă procedura de numire a procurorului general și cere ministrului justiției modificarea standardelor procedurii de selecție în acord cu rapoartele Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția și GRECO, se arată într-un memoriu adresat ministrului justiției. Potrivit surselor G4Media.ro, Horodniceanu ar urma să conteste procedura în cursul zilei de luni și în instanța de contencios.

Pe data de 10 aprilie, ministrul demisionar al justiției, Tudorel Toader, i-a respins pe toți cei patru candidați la șefia Parchetului General: Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

Având în vedere că mandatul de procurorul general al lui Augustin Lazăr expiră pe 29 aprilie și că e puțin probabil ca noua procedură de numire a unui candidat să se termine până la acel moment. Între timp, CSM l-a numit interimar pe două luni pe Bogdan Licu, adjunctul procurorului general. Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul de eliberare din funcție a lui Augustin Lazăr pe motiv de pensionare.

Redăm mai jos integral contestația fostului șef DIICOT, Daniel Horodniceanu

”DOMNULE MINISTRU,

Daniel Horodniceanu, procuror în cadrul D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Iași, având în vedere anunțul publicat pe site-ul Ministerului Justiției la data de 10.04.2019, prin care deschideați procedura administrative a desemnării Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin prezenta formulez:

CONTESTAȚIE

Împotriva manifestării de voință a autorității centrale Ministerul Justiției, prin reprezentantul legal Ministrul Justiției, manifestare de voință înscrisă în actul administrativ intitulat ”Anunț”, prin care ”Ministerul Justiției organizează, la sediul său din București, str. Apolodor, nr. 17, sect. 5, cod 050741, în perioada 12.04.2019 – 08.05.2019, selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire pentru funcția de conducere de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care va deveni vacantă începând cu data de 28 aprilie 2019”.

Prin prezenta vă solicit modificarea standardelor procedurii de selecție a procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. în sensul solicitat de rapoartele Comisiei Europene, ale Comisiei de la Veneția și a opiniei GRECO, precum și anularea actualei selecții, atât pentru motivul că, fiind identică cu selecția anterioară, s-a dovedit ineficientă în urmă cu numai câteva zile, pentru că nu s-a selectat nici un procuror,cât și pentru motivele expuse mai jos.

În fapt, anterior, la data de 13.03.2019, printr-un act administrativ similar, Ministerul Justiției a a organizat o procedură identică pentru selecția procurorilor pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ, dar în perioada 13.03.2019-05.04.2019, modificată apoi până la data de 10.04.2019.

La respectiva procedură s-au înscris patru procurori care îndeplineau condițiile – minimale, altfel – de vechime, respectiv de necolaborare cu serviciile de informații, ori care nu au interese de natură a putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. Rezumând, orice procuror care, până la data interviului, ar fi putut face dovada că are 15 ani vechime, ar fi fost eligibil pentru prima funcție din Ministerul Public.
Exclusiv pentru comparație, voi exemplifica doar patru dintre cele nouă condiții solicitate de Consiliul Uniunii Europene pentru funcția de Procuror-șef European:

• să aibă cel puțin 15 ani de experiență profesională în calitate de membru activ al parchetului sau al magistraturii;
• să aibă cel puțin cinci ani de experiență și rezultate bune demonstrate, obținute într-o funcție de conducere de nivel superior în cadrul unui parchet sau al unei autorități judiciare;
• să aibă cel puțin cinci ani de experiență în calitate de procuror responsabil cu desfășurarea investigațiilor și a urmăririlor penale în materie de infracțiuni financiare. Un bilanț pozitiv în ceea ce privește urmărirea penală a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE sau a infracțiunilor transfrontaliere majore ar reprezenta un avantaj suplimentar;
• să aibă realizări deosebite în calitate de lider, manager și comunicator, atât la nivel strategic, cât și la nivelul gestionării interne;

Rapoartele MCV din ultimii ani, începând cu 2014, solicită în mod clar ”să se instituie un sistem transparent și bazat pe merite pentru numirea procurorilor de rang înalt, care să poată oferi garanții suficiente împotriva politizării. Rapoartele MCV succesive au evidențiat deficiențele sistemului de control și echilibru din cadrul procedurii, indicând gradul de libertate a ministrului justiției în selecția candidaților, rolul limitat al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și măsura în care s-ar aplica aceeași procedură de numire și de revocare din funcție la un nivel de conducere inferior în cadrul organelor de urmărire penală. Raportul din noiembrie 2017 a luat act de lipsa progreselor și a subliniat faptul că modificările în curs la legile justiției au oferit oportunitatea de a se aborda această problemă.

De asemenea, raportul a reamintit necesitatea de a se solicita consiliere din partea Comisiei de la Veneția. Autoritățile române nu au dat curs acestei recomandări, însă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția. Avizul Comisiei de la Veneția face referire în mod specific la necesitatea de a efectua modificări, astfel încât procesul de numire și de revocare să fie neutru și obiectiv, asigurându-se un echilibru între rolurile diferitelor instituții”.

Analizând evoluția legislativă din România ultimilor doi ani, Comisia Europeană observă că ”(…) modificările aduse legilor justiției au slăbit rolul Consiliului Superior al Magistraturii și rolul președintelui României în procesul de numire a procurorilor de rang înalt, consolidând rolul ministrului justiției. Această concentrare și mai mare a puterii în mâinile ministrului justiției constituie o îndepărtare de la această recomandare”.

În același sens, Comisia de la Veneţia recomandă autorităţilor din România „să reanalizeze sistemul de numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituţie, în sensul furnizării condiţiilor pentru un proces neutru şi obiectiv de numire / revocare, prin menţinerea rolului instituţiilor, precum cel al preşedintelui ţării şi al Consiliului Superior al Magistraturii, care pot exercita rol de echilibrare a influenţei ministrului Justiţiei”.

De asemenea, în raportul GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției), se solicită cu precădere ca numirile în funcții importante ale instanțelor și parchetelor să poată fi făcute exclusiv pe baza unor criterii adecvate, obiective și clare, luând în considerare meritele și calificările reale.

După interviul candidaților din data de 10.03.2019, Ministerul Justiției a afișat următorul anunț: ”În cadrul procesului de selecție s-a apreciat că niciunul dintre candidați nu îndeplinește cerințele necesare pentru numirea în funcția de  procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ca urmare, vă aducem la cunoștință faptul că nu se va face o propunere de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dintre candidații participanți, procedura urmând a fi reluată potrivit calendarului ce va fi comunicat ulterior.”

Or, recitind atât anunțul, cât și standardele de organizare și desfășurare a selecţiei procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcțiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare și revăzând exprimarea Ministerului de după susținerea interviului de cei patru candidați, constat că:

A. În cadrul procedurii finalizate la data de 10.04.2019, toți candidații au îndeplinit condițiile de participare la interviu, fiind declarați admiși;

B. Toate proiectele de management – publicate pe site-ul ministerului – au îndeplinit toate criteriile solicitate în standardele de organizare și desfășurare a selecţiei procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcțiile de conducere, comisia constatând compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere întocmit de procurorul participant la selecţie cu rolul și funcțiile Ministerului Public, proiectele fiind acceptate în procedură în mod formal, conform standardelor;

C. Toți candidații au participat la interviul cu ministrul justiției și trei secretari de stat din minister și au prezentat sintetic structura pentru a cărei conducere participă la selecţie, identificând eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi în activitatea unității structurii pentru a cărei conducere participă la selecție, propunând soluţii pentru prevenirea şi înlăturarea acestora, respectiv făcând propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie, exact în spiritul consacrat de standardele solicitate de organizatori. Candidații au răspuns corect la întrebările adresate, sau cel puțin așa s-a puut deduce din atitudinea membrilor Comisiei.

D. Din comisie nu a făcut parte nici un specialist în management judiciar și/sau al resurselor umane, nici un specialist în strategii naționale de combatere a infracționalității, nici un fost procuror de rang înalt retras din activitate sau un reprezentant al Ministerului Public recunoscut ca profesionist al dreptului, nici un psiholog. Comisia a fost formată din ministrul justiției, dl. profesor universitar doctor Tudorel Toader, teoretician al catedrei de drept penal special al Univ. Al. I. Cuza – Iași, doamna secretar de stat Mariana Moț, judecător specializat în cauze civile și comerciale, dl. secretar de stat Liviu Nicolae Popa, specialist în practică notarială, cadastru și publicitate imobiliară, precum și dl. secretar de stat Sebastian Costea, absolvent al Facultății de Științe politice. Fiecare dintre demnitarii prezentați au, pe domeniile pe care le acoperă, o carte de vizită și o experiență incontestabilă, dar care nu concordă cu exigențele unui examinator al unui sistem total străin de pregătirea avută. Pe de altă parte, situarea membrilor comisiei în subordinea directă a ministrului afectează aparența de imparțialitate a acestora, chiar dacă voința de a respinge candidații a fost opinia domniilor lor exclusivă.

O comisie cu astfel de specializare îmi ridică serioase semne de întrebare referitor la modul în care m-am făcut înțeles de comisie, dat fiind faptul că prezentarea a fost eminamente practică, a conținut aspecte de gândire strategică, prezentând disfuncționalități și vulnerabilități de sistem, s-a dorit o încercare de ilustrare a unui efort de abordare holistică cu prezentarea unor remedii pe termen scurt, mediu și lung, astfel cum au fost gândite, în cazul meu după o experiență de mai mult de 20 de ani în Ministerul Public. Or astfel de valențe, de principiu, nu puteau fi înțelese și evaluate decât de către profesioniști ai domeniului specific. Și asta ține de domeniul elementar al evidenței, nu doar de context.

Faptul că, deși toate condițiile din documentul denumit ”Anunț”, precum și cele din documentul intitulat ”Standarde” au fost îndeplinite și formal, și pe fond, faptul că au fost exprimate idei clare de reformă a sistemului, analize concrete ale disfuncționalităților, faptul că cei mai mulți dintre candidați au deținut funcții la vârful sistemului judiciar, cu rezultate manageriale apreciate, totuși ne regăsim în situația ca nici un candidat să nu fie propunerea Ministrului Justiției pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ.

Exprimarea lapidară din anunțul simplu de respingere a tuturor candidaților nu explică nici exigențele pe care candidații nu le-au satisfăcut, nici ceea ce și-ar fi dorit comisia să fie exprimat de către candidați în plus. De altfel, orice chestiune de fond, orice curiozitate ar fi avut oricare membru al comisiei, aceasta o putea exprima în cursul interviului, pentru că exact asta se examina. Într-o ieșire publică din aceeași dată cu cea a respingerii candidaților, ministrul justiției s-a exprimat astfel: „Noi nu avem o prevedere care să spună: cine a candidat o data si a fost respins nu mai poate să candideze a doua oară. Dacă săptămâna viitoare, peste doua săptămâni, avem un nou interviu de selecţie, voi întreba simplu: ce s-a întâmplat în plus ca să schimbe convingerea comisiei că de data asta are vocaţie şi toate atributele procurorului general”.

Dar întrebarea poate fi pusă și în sens invers: ce s-a întâmplat în plus de la ultima procedură care să schimbe convingerea masei de procurori cu vocație la această funcție să participe la o procedură identică, după ce au văzut modul în care s-a desfășurat prima selecție, selecție la care nici Procurorul General în funcție, nici alți doi candidați cu funcții corespunzătoare celei de prim-adjunct, respectiv adjunct al Procurorului General al PÎCCJ au fost respinși, fără o minimă motivare, de comisia ministerului.

Până la urmă, din cadrul Ministerului Public s-au înscris la această procedură doar 4 dintre cei circa 2550 de procurori care îl alcătuiesc. Există posibilitatea ca în interior să existe procurori cu o viziune mai bună decât a celor care s-au angajat în procedură. Repetarea procedurii în exact aceleași condiții – fără profil de candidat, fără exigențe clar și asumate, lipsit de predictibilitate – n-ar putea fi de natură decât să descurajeze și mai mult masa de procurori cu vocație la această funcție. Per a contrario, cei care nu au vocație la această funcție s-ar putea simți invitați la această nouă procedură, având în vedere că singurul criteriu cert de selecție a fost voința ministrului justiției și asta pentru că nimic altceva nu a părut să conteze.

Am prezentat, mai sus, poziția Comisiei Europene, prin rapoartele MCV, raportat la această procedură specifică. Este una dintre cele 12 condiționalități ale Comisiei pentru o viitoare ridicare a Mecanismului.

Conform art. 4 alin. 2 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), competențele partajate între Uniune și statele membre se aplică în următoarele domenii principale: (…) lit. (j) spațiul de libertate, securitate și justiție.
În ceea ce privește dreptul intern, Legea nr.554/2004 a Contenciosului administrativ reglementeaza ceea ce emană de la autoritatea administrativă ca fiind ”actul administrativ unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica, în regim de putere publica, în vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret legii, care da naştere , modifica sau stinge raporturii juridice”. Manifestarea de voință a Ministrului Justiției a generat un astfel de act, care face obiectul contestației. Sediul materiei manifestării de voință a ministrului se regăsește în art. 54 alin. 2 din Legea 303/2004, modificată și republicată.

În acest context, deoarece consider funcția de procuror general mult prea importantă pentru a o lăsa la o posibilă alegere întâmplătoare sau interesată, prin prezenta vă solicit să modificați procedura de selecție în concordanță cu solicitările Comisiei de la Veneția, ale GRECO și ale Comisiei Europene, prin intermediul rapoartelor MCV, încât să rezulte din însuși anunțul lansării procedurii cine se poate înscrie, ce calități ar trebui să aibă (ca exemplu, poate bun manager, poate bun organizator, formator de echipe, comunicator, cu rezultate manageriale certe, cu înțelegerea principiilor independenței etc.) la ce exigențe trebuie să răspundă atât la interviu, cât și în activitatea pentru care este chemat, ce pregătire ar trebui să aibă în spate, ce ar trebui să conteze din activitatea anterioară, ce ar face dificilă participarea, referitor la aspecte profesionale sau personale, astfel ca procedura să fie limpede pentru orice procuror cu vocație care dorește să conducă Ministerul Public pentru următorii 3 ani.

Precizez că prezenta nu constituie procedură prealabilă în sensul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, dat fiind termenul scurt de finalizare a procedurii de selecție.”

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea