Kelemen Hunor, despre taxa de solidaritate: Sunt de acord pe o perioadă limitată să mergi spre o astfel de direcţie, pe anumite companii, din energie, IT, farmaceutice / Companiile au făcut profit pe consumul cetăţenilor români

Preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, susţine introducerea unei taxe de solidaritate, dar pentru o perioadă limitată şi care să fie plătită doar de firme din anumite domenii. Preşedintele UDMR a declarat la Europa FM că nu a fost prezentată în coaliţie o variantă de lucru, ci a fost lansată doar ideea unei astfel de taxe.

”Trebuie să vedem ce companii vor fi atinse şi pe ce perioadă. (…) Sunt de acord pe o perioadă limitată să mergi spre o astfel de direcţie, pe anumite companii, din energie, IT, farmaceutice. Nu este ceva extravagant pentru că, totuşi, pe consumul cetăţenilor români ai făcut această creştere a profitului. Trebuie să vedem dacă se poate pune în aplicare şi în ce termeni”, a explicat Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor a mai spus că în ceea ce priveşte această taxă, este o viziune diferită de la un partid la altul în coaliţie.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

”În 2021, propuneam o taxă de solidaritate pentru 2 ani. Noi am făcut atunci un calcul şi ar fi însemnat 1,4-1,5 miliarde de euro, dar nu pentru toate companiile, ci doar pentru cele care în pandemie au făcut un profit mai mare decât era programat în bugetul lor cu un an înainte. (…) Atunci eu am spus că trebuie să vedem dacă reuşim să introducem o taxă de solidaritate pentru 2 ani. Deci nu este ceva nou, se mai practică în Europa, dar temporar, nu pe termen mediu sau lung”, a spus Kelemen.

Liderul UDMR consideră că este nevoie şi de discuţii cu companiile vizate de o astfel de taxă de solidaritate, ca să ştie pe ce perioadă se va aplica.

”Trebuie argumente. Nici în 2021 PNL-ştii nu au fost de acord. Într-o coaliţie în care sunt trei formaţiuni politice, cu viziuni diferite, e absolut firesc să existe discuţii şi polemici (…) Vom ajunge la un compromis”, a mai spus Kelemen.

PSD a solicitat, joi, partenerilor de la PNL, într-un comunicat oficial, să-şi definească poziţia faţă de taxa de solidaritate aplicabilă companiilor cu venituri mari şi foarte mari, pentru că, spune formaţiunea, ”nu este clar dacă susţin sau se opun acestei taxe”. Ei mai cer liberalilor ”să spună clar cetăţenilor dacă acceptă comportamentul unor firme cu venituri foarte mari care îşi reduc obligaţiile către stat, prin diminuarea artificială a profiturilor”.

”Taxa de solidaritate propusă de PSD impune acestor companii să plătească un impozit pe profit echivalent cu măcar 1% din cifra de afaceri, aşa cum plătesc toate firmele mici din România. În prezent, sunt multe companii româneşti care raportează profiturile reale şi plătesc impozite a căror valoare depăşeşte 3-4% din cifra lor de afaceri. Mai mult decât atât, taxa de solidaritate susţinută de PSD vizează în special companiile care şi-au multiplicat veniturile prin creşterea speculativă a unor preţuri, în actualul context inflaţionist. Contrar criticilor unor lideri PNL, taxa de solidaritate are ca efect descurajarea acestor comportamente speculative care au afectat în mod nejustificat puterea de cumpărare a cetăţenilor români”, mai spunea PSD în comunicat.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe a răspuns: ”Noi vă putem exprima ca de fiecare dată poziţia nostră ferma şi pragmatică. Nu susţinem majorări de taxe şi impozite care în mod evident ar aduce o povară în plus pe umerii mediului economic care şi-asa, ştiţi foarte bine, se confruntă cu multiple probleme şi o majorare a acestui regim de taxare in condiţiiile în care doar ce ţi-a intrat în vigoare noul Cod fiscal de la 1 ianuarie. Practic ar sufoca această economie reală şi ar alunga parte din investitori, lucru cu care evident nu putem fi de acord, ca să nu mai spun de posibilele scumpiri în lanţ pe care le poate declanşa introducerea acestui impozit de 1% suplimentar din cifra de afaceri pentru companiile mari”.