G4Media.ro

Justiția Socială e Factorul X în politica din SUA și UE /…

Justiția Socială e Factorul X în politica din SUA și UE / România, pe ultimele lorcuri în ceea ce privește echitatea și includerea

Ediția din 2019 a Indicelui Justiției Sociale întocmit de Bertelsmann Stiftung, o organizație nonprofit germană, oferă foarte mult de gândit cu privire la motivele pentru care ideile de stânga au câștigat popularitate în SUA, dar au pierdut-o în Germania. Explică până la un punct și de ce Suedia, îndelungată vreme un model de sănătate socială, are un partid de extrema dreaptă care concurează în sondaje pentru locul întâi.

(Analiză preluată din Bloomberg, via Rador)

Indicele reprezintă un efort de a aduna la un loc toți indicatorii care reflectă câtă echitate și includere oferă o țară cetățenilor săi, ei variind de la nivelurile sărăciei pe grupe de vârstă până la date despre mediu. Indicatorii sunt grupați în șase mari categorii: prevenirea sărăciei, echitatea educației, accesul la piața muncii, includerea socială, justiția inter-generațională și sănătatea. Primele trei categorii sunt considerate mai importante decât celelalte. Toți indicatorii sunt transformați în valori pe o scară de la unu la 10 și apoi agregați într-un scor final, care în 2019 a variat de la 4,76 (ultimul loc, Mexic) până la 7,9 (primul loc, Norvegia).

Fundația germană obișnuia până acum să calculeze indicele doar pentru statele UE, dar de anul acesta a inclus și țări non-UE membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), extinzându-și deci acoperirea la majoritatea țărilor industrializate.

După cum și era de așteptat, statele nordice ocupă primele cinci locuri. SUA se numără printre codași, ocupând locul 36 din 41. Se află chiar și sub Grecia răvășită de criză, și se descurcă doar un pic mai bine decât cele mai sărace țări din Europa, Bulgaria și România [cu 4,86, România este pe poziția 39 din 41, surclasând doar Turcia și Mexicul – n.trad.].

SUA evoluează groaznic în privința reducerii sărăciei: în ultimii 10 ani proporția din populație supusă riscului de sărăcie, 17,8%, abia s-a modificat un pic, iar performanța lor în materie de justiție inter-generațională s-a înrăutățit din cauza politicilor incoerente de mediu și creșterii datoriei naționale. Dacă sistemul de învățământ din SUA evoluează relativ bine în comparație cu altele, rezultatele academice sunt mai dependente de statutul socio-economic al studenților comparativ cu alte 18 state bogate. Sistemul de sănătate și includerea socială sunt sub media clubului țărilor bogate.

Lipsa performanței SUA la cei mai mulți indicatori de justiție socială, raportată la bogăția lor, este într-atât de fundamentală încât ele nu au rămas doar în urma nordicilor, campionii universal recunoscuți ai echității. În realitate, la acest capitol, SUA evoluează considerabil mai rău decât unele state foste comuniste precum Slovenia, Cehia și Polonia.

Acest lucru ar trebui să explice de ce au prins ideile socialiste la public și de ce Partidul Democrat s-a deplasat sesizabil spre stânga în ultimii ani. Acceptarea tot mai mare a socialismului nu ține doar de emoție și de memoria pe termen scurt, ci este susținută și de date comparative.

Pe de altă parte, Germania (locul 10) și Regatul Unit (locul 11) au realizat în ultimul deceniu progrese în aproape toate aspectele justiției sociale. Ele nu se află mai sus în clasament în principal din cauza problemelor cu echitatea inter-generațională: politici slabe de mediu și, în cazul britanic, datoria publică mare.

Ameliorările palpabile din ultimii 10 ani explică de ce social-democrații germani nu mai reușesc acum să atragă alegătorii cu apelurile lor pentru mai multă justiție economică. Aceasta nu li se pare o prioritate celor mai mulți germani. Dimpotrivă, ei sunt mai îngrijorați, pe bună dreptate, de mediu, lucru care se traduce prin succesul verzilor în sondaje.

În Regatul Unit concentrarea lui Jeremy Corbyn pe justiția socială nu a reușit nici ea să-i ajute Partidul Laburist să-i prindă din urmă pe conservatorii lui Boris Johnson în ajunul alegerilor de săptămâna viitoare. Sub guvernele conservatoare țara a realizat atât de mult progres în privința prevenirii sărăciei încât îndemnurile lui Corbyn la mai mult socialism nu rezonează cu un număr suficient de oameni.

Dacă țările nordice se mențin înaintea restului lumii în privința justiției sociale, una dintre ele, Suedia, trădează niște semne îngrijorătoare. Performanța ei la mai toți indicatorii este mai proastă decât acum un deceniu, și, chiar dacă Bertelsmann Stiftung n-o spune atât de explicit în raportul ei, o mare parte a acestui regres poate fi atribuită neputinței țării de a face față unui influx masiv de imigranți. Din cele 10 milioane de locuitori ai ei, 18,5% s-au născut în străinătate, însă nu s-au integrat bine în societatea suedeză. Țara e pe locul 41 din cele 41 de state din indicele realizat de Bertelsmann Stiftung în ce privește integrarea străinilor pe piața muncii. Acest fapt a dus la o mai mare inegalitate.

Procentul mare de tineri din rândul imigranților trage totodată în sus și șomajul și sărăcia la nivelul tineretului, precum și înrăutățirea rezultatelor sistemului de învățământ. Suedia a încercat să contracareze acest lucru pompând mai mulți bani în educația preșcolară, în speranța de a combate problemele de integrare încă de la vârste fragede, iar în mare parte faimoasa ei plasă de siguranță socială a rezistat, însă suedezii au sesizat și presiunea la care ea e supusă. Acest lucru explică popularitatea Democraților Suedezi de extrema dreaptă, care rivalizează în prezent cu social-democrații pentru statutul de cel mai mare partid al țării. În Germania, similar, procentul relativ ridicat de șomeri din rândul celor născuți în străinătate a contribuit la creșterea susținerii pentru extrema dreaptă.

Alegătorii sunt extrem de sensibili la schimbările din sfera justiției sociale. Efortul organizației Bertelsmann Stiftung de a agrega aceste date relevante oferă o cunoaștere valoroasă în ce privește cauzele schimbărilor politice din țările bogate. Creșterea economică este importantă, însă echitatea socială influențează acum cel puțin la fel de mult modul în care oamenii votează.

Articol de Leonid Bershidsky / Traducere: Andrei Suba

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Tarile din Europa de est sunt vaccinate pentru vreo citeva zeci de ani de ideile comuniste sub orice forma ar fi, de la stalinism la neomarxism. Vreo citeva zeci de ani, pina se nasc alte generatii si poate atunci vor prinde si la noi ideile astea.
    In SUA a iesit Trump presedinte tocmai ca se saturasera americanii de neomarxismul idiot ce a devenit o dictatura din ce in ce mai urita.
    Suedezii au inceput sa se sature deja si ei de idioteniile astea. Nu trece saptamina sa nu aibe fie un atentat sau un viol al musulmanilor. Si nu au voie sa vorbeasca despre asta. Ce aiureli scrieti in articol doamna Redactia? Suedia nu e neputincioasa in fata valului de emigranti ci e politica a statului de a aduce arabi si negrii masiv. Probabil ca parte a planului Kalergi.
    Daca in Germania va renaste extrema dreapta atunci e din cauza „politicii corecte”.

    • Te-ai zmiorcăit degeaba cînd te-am pus la colţ pe coji de nucă după ce m-ai făcut de cacao la faza cu Etiopia colonie franceză. Vezi ce bine ţi-a prins? Dedovşcina ca la bunica acasă şi hop, disciplina mesajului ca la manualul de instructaj: ţac-pac, negriimusulmaniviolneomarxism, toate punctele majore atinse. Atîta numai că nu te duce capul să nu faci tld’r, o lălăi cam aiurea pentru generaţia digital native, nu citeşte nici dracu’ pînă te tîrîi tu la final. Notă de trecere ai azi totuşi, m-ai prins în toane bune. Marş înapoi la trollit că nu te plătesc sa-mi pupi mîna, hai, lasă… nu-i nevoie.

    • Costica molfaitorul incearca sa ridice postaceala/”toleala” la rang de pamflet.

  2. Nu există justiție socială. Asta este o inveție comunistă.
    Există JUSTIȚIE.

    Nu există corectitudine politică. Există doar CORECTITUDINE.

    Până unde să mergem cu incluziunea? Să fim incluzivi și cu minciuna, lenea, depravarea?

  3. Din nefericire , unii dintre noi nu considera pacea suficienta (acolo unde traiesc ),tot din nefericire multi dintre noi nu stiu ce inseamna FOAMEA si nu stiu nici ce inseamna razboiul . Cred ca tot ceea ce au si tot ceea ce ii inconjoara este vesnic si li se cuvine . Acesti oameni , nu au in viata decit o singura idee -ura fata de semenii lor ce nu le impartasesc convingerile -.De aici porneste tot raul din lume . Daca nu zici ca mine esti dusmanul meu ,cam la asta se refera intreaga existenta a unora dintre noi .Europa are acest noroc de pace si bunastare neatins pina in prezent de nici o civilizatie umana . Avem cu totii acest noroc formidabil de a ne afla acum si aici . Tot atit de adevarat este ca totul poate fi pierdut intr-o secunda (ca sa zic asa ). Daca actualii conducatori ai UE vor reusi -sa tina in mina- toata aceasta bunastare si pacea noastra a tuturor , atunci cu totii vom trai cu adevarat . (ce sansa unica ).

    • Nu e rau ca l-ai auzit pe fostul betivan sef in UE, desi in final nu a spus mare branza, doar a evidentiat ce stia toata lumea chiar daca a uitat sa precizeze ca fara NATO(USA) nu exista UE. Nu pricep de ce trebuie sa treci prin razboi, foamete, etc ca sa apreciezi nivelul de viata din UE ?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.