Junk food în copilărie și microbiomul intestinal. Cum reprogramează alimentația din copilărie creierul și ce poate face microbiomul – concluziile studiului publicat în Nature Communications, explicate de medicul Roxana Voica

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Expunerea la alimente ultra-procesate (bogate în grăsimi și zahăr) în perioada timpurie a vieții modifică structural zonele creierului care controlează apetitul. Aceste modificări persistă la vârsta adultă, chiar și după revenirea la o greutate normală. Bacteriile benefice din intestin și fibrele prebiotice pot atenua parțial aceste efecte. Concluziile aparțin unui studiu realizat de cercetătorii Institutului APC Microbiome din cadrul University College Cork (UCC), publicat luna aceasta în Nature Communications și preluat de ScienceDaily.

• Citește mai jos analiza realizată de Roxana Voica, medic gastroenterolog și nutriționist, preocupată de popularizarea științei pe înțelesul tuturor. Absolventă ca șefă de promoție a studiilor medicale atât la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, cât și la Institutul Medico-Militar (2009), Roxana Voica a fost în perioada 2015 – 2024 medic primar Boli Infecțioase și Șef de Cabinet la Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială „Victor Anastasiu”. Din 2010, este medic colaborator al Rețelei de Sănătate Regina Maria.
• Este absolventa mai multor cursuri, printre care de nutriție la Stanford USA (profesor Christopher Gardner și Justin Sonnenburg), a masterclassului Tim Spector – Clinical Nutrition and Microbiome, a Fertility Nutrition for Healthcare Professionals Course – Rosemary Huntriss – West Yorkshire – UK. Vezi aici biografia completă a medicului Roxana Voica

Studiul, publicat în prestigioasa revistă Nature Communications în mai 2026, reprezintă unul dintre cele mai avansate demersuri științifice care leagă dieta timpurie de sănătatea cerebrală pe termen lung, prin intermediul axei intestin-creier. Cercetătorii de la APC Microbiome Institute, University College Cork, au demonstrat că modificările induse de o dietă nesănătoasă în copilărie nu dispar odată cu îmbunătățirea alimentației – ele rămân înscrise în arhitectura neuronală a hipotalamusului.

De ce este urgentă această problemă?

Trăim într-o epocă în care copiii sunt bombardați de la cele mai fragede vârste cu produse ultra-procesate. Chipsuri, băuturi carbogazoase, dulciuri, fast-food – toate sunt omniprezente la petreceri de ziua de naștere, în cantinele școlare, la activitățile sportive și chiar oferite ca recompense pentru comportament bun. Această normalizare culturală a junk food-ului are consecințe biologice profunde pe care știința abia acum începe să le cuantifice complet.

Paradoxul central al acestui fenomen este că efectele nu sunt vizibile imediat. Un copil care mănâncă mult junk food poate părea bine pe termen scurt – greutatea poate reveni la normal, analizele pot fi în limite acceptabile – dar în interiorul creierului, modificările s-au produs deja. Studiul de față demonstrează exact această realitate ascunsă.

• Citește pe Edupedu.ro analiza integrală semnată de medicul Roxana Voica