Judecătorul care a declarat nelegală Secția Specială în baza deciziei CJUE, cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară pentru exercitarea funcției cu rea credință

Inspecția Judiciară (IJ) a început cercetarea disciplinară pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență față de judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești, cel care a declarat nelegală Secția Specială (SIIJ) din perspectiva dreptului european, după decizia Curții de Justiție a UE din 18 mai 2021, potrivit unui document al IJ consultat și citat de jurnalistul Virgil Burlă pe presshub.ro.

IJ îl acuză pe judecătorul Costin Andrei Stancu că nu s-ar fi rezumat să analizeze doar plângerea privind durata prea mare a cercetărilor într-un dosar al SIIJ, ci și-a permis să spună că dosarul trebuie trimis altui parchet competent din moment ce SIIJ ar fi – în lumina deciziei CJUE – o structură de parchet contrară dreptului UE.

În dosarul disciplinar citat i se impută magistratului Costin Andrei Stancu de la CA Pitești că ”preia alte statuări ale Curții (CJUE – n.r.), cărora le atribuie semnificația clară a incompatibilității legislației naționale de înființare a SIIJ cu prevederile TUE (Tratatul privind UE – n.r.) și ale Deciziei 2006/928 (decizia Comisiei Europene prin care României i-a fost impus MCV în domeniul justiției – n.r.) și, în consecință, apreciază că trebuie înlăturate de la aplicare prevederile art. 88 cuprinse în legea 304/2004 privind organizarea judiciară (articolul privind înființarea SIIJ – n.r.)” și că ”a justificat soluția pe hotărârea CJUE, apreciind că aceasta ar fi statuat fără dubiu că dispozițiile de înființare și funcționare a SIIJ contravin art. 2 și art 19 al doilea paragraf TUE și Deciziei 2006/928”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Hai să lăsăm teoriile deoparte și să acționăm. Din seara asta!

6:04

Inspectorul care îl cercetează pe judecătorul Stancu ar avea mandat nul

În plus, inspectorul desemnat cu verificările disciplinare ar avea mandat nul din moment ce a fost numit în perioada interimatului judecătorului Lucian Netejoru la conducerea IJ. Interimatul lui Netejoru a fost declarat nelegal din perspectiva dreptului europnean întrucât a fost numit politic la șefia IJ prin OUG de către guvern, a explicat procurorul militar Bogdan Pîrlog pentru G4media.ro.

Potrivit unor surse citate de jurnalistul Virgil Burlă, inspectoarea care-l anchetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Piteşti este Silvia Georgiana Ignat. Ea a fost numită de Netejoru în funcție pe 8 aprilie 2019, chiar în timpul interimatului declarat nelegal de CJUE. Judecătorul Lucian Netejoru a ocupat funcția de inspector-șef interimar al IJ în perioada 1 septembrie 2018 – 15 mai 2019.

Din moment ce prevederile dreptului Uniunii Europene îndepărtează de la aplicare dispozițiile contrare din dreptul național, adică OUG nr. 77/2018 privind numirea interimară a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, aceasta nu se va mai aplica, din cauza contrarietății cu dreptul UE. Astfel, toate actele emise în perioada interimatului de Netejoru, adică regulamentele ori actele de numire în funcție a unor inspectori, inclusiv a Georgianei Ignat, sunt nule, a explicat procurorul militar Bogdan Pîrlog, co-președinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție.

Raportul Comisiei Europene în cadrul MCV din 2021 arată că „anii 2018 și 2019 au fost marcați de controverse cu privire la abordarea CSM față de funcția de inspector-șef, întrucât CSM a prelungit efectiv durata mandatului inspectorului-șef în exercițiu, în pofida controverselor legate de o prelungire provizorie, sub forma interimatului, pe baza unei ordonanțe de urgență a guvernului. Curtea de Justiție a UE a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară privind compatibilitatea cu articolul 2 și cu articolul 19 alineatul (1) din TUE a competenței guvernului de a efectua în cadrul Inspecției Judiciare numiri interimare în funcții de conducere responsabile cu desfășurarea procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor”.

Mai mult, „în hotărârea din 18 mai 2021, CJUE a statuat că o reglementare națională nu poate să dea naștere unor îndoieli cu privire la faptul că prerogativele unui organ judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor ar putea fi utilizate ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau de control politic al acestei activități. Curtea a statuat că o reglementare națională este de natură să dea naștere unor astfel de îndoieli atunci când are ca efect, fie și cu titlu provizoriu, să permită guvernului statului membru în cauză să facă numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și a procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național.

Astfel, hotărârea reconfirmă scopul recomandării din 2018. Autoritățile care supraveghează Inspecția Judiciară, în special CSM, vor trebui să țină seama în mod corespunzător de hotărâre, și în lumina preocupărilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspecției Judiciare”, se mai arată în raportul MCV.

Citește și

MOTIVARE De ce Curtea de Apel Piteşti a declarat ilegală Secţia specială: Nu prezintă garanţiile de independenţă cerute de Tratatul UE şi încalcă drepturile fundamentale ale magistraţilor anchetaţi