Întâlnirea Erdogan – Mitsotakis în marja summitului NATO – o ocazie de reducere a încordării dintre Turcia și Grecia

Întâlnirea de miercuri dintre președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și prim ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, ambii proaspăt realeși în funcție, este prima dintre cei doi lideri din ultimele 16 luni, care au avut o întâlnire asemănătoare și la summitul NATO de la Bruxelles din 2021.

Pe lângă întâlnirea la vârf turco-elenă vor mai avea loc altele două: una între noii miniștri de externe, Giorgos Gerapetritis și Hakan Fidan și alta între noii miniștri ai apărării, Nikos Dendias și Yasar Guler.

Turcia și Grecia sunt membri NATO, dar sunt implicate de un secol într-o relație de adversitate. Din punctul de vedere al Greciei Turcia are intenția de a domina estul Mediteranei și promovează politica expansionistă „Mavi Vatan – Patria Albastră” legată de zăcămintele de gaz natural din apropierea insulei Cipru.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Pentru Grecia, singurul punct de dispută este demarcarea zonelor economice exclusive; Atena este în favoarea sesizării Curții Internaționale de Justiție. Dar Turcia dorește ca multe alte probleme să fie discutate, de exemplu demilitarizarea insulelor grecești mai apropiate de coasta turcă și discutarea drepturilor minorității musulmane din Tracia, pe care o numește turcă, chiar dacă musulmanii de acolo aparțin și altor etnii, iar Grecia nu o recunoaște drept minoritate etnică, ci religioasă, potrivit unei analize Kathimerini.

Mitsotakis și colaboratorii săi cred că această întâlnire va decurge mai bine decât prima cu Erdogan, în septembrie 2019, în care postura agresivă a lui Erdogan a fost urmată de semnarea memorandumului turco-libian care delimita jurisdicțiile maritime ale celor două țări, de încercarea eșuată de a împinge sute de mii de migranți și refugiați la începutul anului 2020 și de impasul naval tensionat din vara următoare.

Între timp, într-un semn de aparentă bunăvoință, deși nu l-a prezentat ca atare, Grecia a închis o tabără de refugiați kurzi, pe care Turcia o consideră o bază a PKK, organizație paramilitară kurdă calificată de Ankara drept teroristă.

Forțele de securitate au lansat o operațiune de închidere a taberei Lavrion și de transferare a celor 53 de locuitori ai acesteia în alte zone gestionate de Ministerul pentru Migrație și Azil al țării, se arată într-un comunicat al poliției grecești (ELAS), citat de publicația turcească Hurriyet Daily News.

Poliția greacă a precizat că a transferat 26 de bărbați, opt femei și 19 copii în alte facilități. Guvernul de la Atena a decis anterior să închidă tabăra Lavrion, invocând „riscul de prăbușire în cazul unui cutremur”. „Un mic cutremur ar fi putut dărâma clădirea, strivind rezidenții”, a declarat primarul din Lavrion, Dimitris Loukas, reporterilor prezenți la fața locului.

În orice caz, summitul Erdogan – Mitsotakis, liderii a două state NATO din ce în ce mai importante în context geo-strategic, este de bun augur pentru Alianță care se confruntă cu cele mai mari amenințări externe de la sfârșitul Războiului Rece.