Începutul sfârșitului pentru Benjamin Netanyahu după trauma atacului Hamas?

Deja slăbit de o reformă judiciară nepopulară, Benjamin Netanyahu, aflat de miercuri în fruntea unui „guvern de urgență”, este direct acuzat în legătură cu atacul mortal al Hamas. Detractorii săi îi reproşează că a ignorat amenințarea teroristă și a întărit mișcarea care controlează Fâșia Gaza în detrimentul Autorității Palestiniene. După ce a dominat viața politică timp de două decenii, regele „Bibi” ar putea plăti prețul politic pentru acest eșec colosal, relatează France24, citată de Rador Radio România.

După atacul șoc de sâmbătă, 7 octombrie, al Hamas, care a făcut peste 1.200 de morți, în Israel se deschide o nouă eră politică în care unii vorbesc despre o traumă națională comparabilă cu cea resimțită în Statele Unite după atacurile din 11 septembrie.

Veniți din fâșia Gaza vecină, luptătorii palestinieni au semănat teroare și moarte timp de câteva ore în sudul statului evreiesc, masacrând fără discernământ bărbați, femei, copii și bătrâni și răpind câteva zeci de oameni. Pe partea palestiniană, represaliile israeliene au provocat deja peste 1.350 de morți în Fâșia Gaza, unde Hamas este la putere din 2007. Un bilanț uman greu care pare destinat să crească.

Şocului și terorii provocate de atacul de sâmbătă din Israel i se adaugă o „furie palpabilă”, explică Clive Jones, profesor de securitate regională la Universitatea Durham. Deşi cea mai mare parte a furiei este îndreptată către Hamas, „există și o furie în fierbere față de acest guvern – condus de Benjamin Netanyahu – care a eșuat în problema securității”.

„Unele comentarii, chiar și în ziarele de centru sau de dreapta, susțin că acesta este cu siguranță cel mai rău guvern pe care l-a avut Israelul și că a subminat securitatea națională”, adaugă expertul.

Ţara e divizată mai rău ca oricând

Benjamin Netanyahu a fost întotdeauna o figură care dezbină în viața politică israeliană, mai ales de la revenirea sa la putere în 2022. Implicat în cazuri de corupție, el este suspectat de unii observatori că ar fi dorit să redevină prim-ministru pentru a scăpa de urmăriri penale și a controla justiția din ţara sa.

În fruntea celui mai de dreapta guvern din istoria israeliană, Benjamin Netanyahu încearcă să impună, cu ajutorul aliaților săi religioși și supremațiști evrei, o reformă nepopulară a justiției, menită să supună Curtea Supremă autorității Parlamentului.

Timp de mai bine de nouă luni, demonstrații săptămânale gigantice au scos în stradă zeci de mii de oameni îngrijorați pentru bazele statului de drept și ale democrației israeliene. Printre protestatari, mii de rezerviști au amenințat că nu vor mai servi în armată dacă reforma va fi adoptată, stârnind îngrijorări cu privire la capacitățile militare ale statului evreu în cazul unui atac la scară mare.

Sub mandatul lui Benjamin Netanyahu, „țara este profund divizată, așa cum nu a mai fost niciodată în istoria sa de la întemeierea statului, în 1948”, analizează Clive Jones.

Cu excepția unui videoclip preînregistrat difuzat pe X (fostul Twitter) care anunță că țara este acum în război, premierul părea că vrea să rămână discret a doua zi după atacul Hamas.

Un serviciu minim în ceea ce privește comunicarea din partea coaliției de la putere care a reţinut-o pe jurnalista independentă Noga Tarnopolsky, intervievată de France 24.

„Israelienii nu au văzut încă nici unul dintre liderii lor stând în fața camerelor de filmat și să li se adreseze în direct”, a spus jurnalista sâmbătă după-amiază de la Ierusalim. „Asistăm la o lipsă de leadership surprinzătoare, istorică și aproape de neînțeles”.

De atunci, „dl Securitate” şi-a înmulțit declarațiile marțiale promițând sânge și lacrimi taberei adverse. „Fiecare membru al Hamas este un om mort”, a declarat miercuri prim-ministrul israelian în cadrul unei alocuţiuni solemne a guvernului de urgență, format puțin mai devreme cu Benny Gantz, unul dintre principalii lideri ai opoziției.

„Mână liberă” coloniştilor

La șase zile după atacul Hamas, multe întrebări rămân fără răspuns cu privire la eșecul serviciilor de informații israeliene. În schimb, încetineala răspunsului militar îi este direct atribuită lui Benjamin Netanyahu și coaliției sale.

Gata să facă orice pentru a reveni la putere, Benjamin Netanyahu s-a bazat pentru realegere pe unele dintre cele mai controversate figuri din peisajul politic israelian, precum ultranaționalistul Bezalel Smotrich sau Itamar Ben Gvir, un alt susținător radical al extinderii așezărilor evreiești în Cisiordania, care a moștenit postul cheie de ministru al Securității Naționale.

„Mulți afirmă că coloniștii au avut un mare sprijin în cabinet și au avut aproape mână liberă să facă tot ce voiau în Cisiordania”, spune Clive Jones.

Planurile de a construi mii de locuinţe noi au declanșat o izbucnire de violență în Cisiordania, necesitând întăriri militare din Fâșia Gaza pentru a proteja coloniștii. „Atenția a fost redirecționată către soluționarea situațiilor din Cisiordania cauzate de agendele expansioniste ale coloniștilor”, confirmă Melanie Garson, profesor asociat de securitate internațională la University College London.

În același timp, armata israeliană „a avertizat în legătură cu un atac pe mai multe fronturi care ar viza populația civilă, iar guvernul israelian a ignorat armata”, deplânge Noga Tarnopolsky.

Luni, un înalt oficial egiptean a declarat că serviciile sale de informații au avertizat Israelul că Hamas plănuiește o operațiune la scară largă și că ministrul egiptean al informațiilor i-a trimis un mesaj direct lui Benjamin Netanyahu. Avertismente pe care premierul le-a „ignorat”.

Benjamin Netanyahu neagă faptul că a fost avertizat de Cairo. „Niciun mesaj prealabil nu a sosit din Egipt, iar prim-ministrul nici nu a vorbit și nici nu s-a întâlnit cu șeful serviciilor secrete egiptene de la formarea guvernului (în noiembrie 2022, n. red.), nici direct, nici indirect. Este o știre total falsă”, arată cabinetul lui.

Contract de securitate rupt

În ciuda furiei și a neînțelegerii opiniei publice, încă nu a sosit momentul să se regleze conturile în Israel, unde o formă de unitate națională domină după oroarea atacului Hamas.

„Oamenii și guvernul sunt electrizați în spatele lui, iar acest lucru va crea o unitate puternică pentru că nu putem duce un război intern atunci când trebuie să ducem unul extern”, apreciază Melanie Garson.

Miercuri, Benjamin Netanyahu, pe lângă crearea unui guvern de urgență, a anunțat formarea unui cabinet de război menit să repună lideri politici moderaţi cu expertiză dovedită în domeniul securității în roluri cheie.

Cu toate acestea, este puțin probabil ca această unitate de circumstanță să dureze dincolo de războiul nemilos dezlănțuit împotriva Hamas, iar eșecurile colosale ale lui Benjamin Netanyahu nu vor fi ușor uitate, asigură Melanie Garson. „Va fi foarte greu pentru Benjamin Netanyahu să scape de critici pentru că nu a pus în aplicare mecanisme adecvate pentru a proteja oamenii care trăiesc la granița cu Gaza”.

„Oferta politică a lui Netanyahu se baza pe singurul lucru pe care majoritatea israelienilor l-au văzut ca fiind esențial: securitatea. În acest punct, el a eșuat în mod clar”, adaugă Clive Jones.

De asemenea, uimitorul atac al Hamas este de așteptat să declanșeze investigații oficiale care ar putea dezvălui eșecuri de securitate, strategice și de leadership care ar putea face poziția lui Benjamin Netanyahu nesustenabilă. „Aș fi surprins să mai fie în funcție peste un an”, prezice Clive Jones. După plecarea sa, conchide el: „Nu cred că țara va simți un gol […] pentru că va apărea o eră cu totul nouă”.

Sursa: France24/ Rador/ Traducere: Gabriela Sîrbu