Guvernul de la Chișinău a dat undă verde reformei administrative: Sate comasate, regiuni sau districte în loc de raioane / Cum va arăta Republica Moldova după reorganizare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mai multe localități mici din R. Moldova urmează să fie absorbite de cele mai dezvoltate economic și cu capacități administrative mai mari. În funcție de rezultatele obținute în urma acestui proces, raioanele ar putea fi înlocuite cu regiuni sau districte, relatează Radio Europa Liberă.

Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 15 martie, Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023 – 2030. Autoritățile precizează că o astfel de strategie a fost necesară pentru a înlătura „numeroasele probleme structurale, care pot avea consecințe negative în perioada următoare” și este importantă în contextul aspiraților de integrare a R. Moldova în Uniunea Europeană.

Prima etapă a reformei prevede ca localitățile R. Moldova să treacă printr-un proces de amalgamare, adică satele, comunele, orașele și municipiile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic să fie absorbite de localitățile din apropiere cu capacități administrative mai puternice.

Ca să fie creată, o unitate administrativ-teritorială ar trebui:

• să aibă cel puțin 3.000 de locuitori;
• să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi;
• distanța din centrul noii UAT până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km;
• primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați.

Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi reglementat în legislație. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea dispărea și ar putea să fi formate cinci regiuni:

• Regiunea Administrativă Nord – municipiul Bălți și raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Râșcani, Sângerei, Soroca;
• Regiunea Administrativă Centru – raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești, Ungheni;
• Regiunea Administrativă Sud – raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă, Taraclia;
• Autonomia Găgăuzia;
• Municipiul Chișinău;
• Unitatea Teritorială Nistru, statutul căreia va fi stabilit în cadrul procesului de negocieri în problema transnistreană, dintre cele două maluri ale Nistrului.

O nouă șansă pentru dezvoltarea „capitalei de nord” a R. Moldova

După consultările publice a proiectului strategiei, în varianta finală a documentului a fost inclusă o modalitate alternativă de reorganizare a raioanelor – în zece districte:

• Districtul Bălți – municipiul Bălți, raioanele Fălești, Glodeni, Râșcani, Sângerei;
• Districtul Căușeni – raioanele Anenii Noi, Căușeni, Ștefan Vodă;
• Districtul Cahul – raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia;
• Districtul Edineț – raioanele Briceni, Dondușeni, Edineț, Ocnița;
• Districtul Hâncești – raioanele: Basarabeasca, Cimișlia, Hâncești, Leova;
• Districtul Orhei – raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești, Telenești;
• Districtul Soroca – raioanele Drochia, Florești, Soroca;
• Districtul Ungheni – raioanele Călărași, Nisporeni, Ungheni;
• UTA Găgăuzia;
• Municipiul Chișinău.

Harta districtelor coincide aproape în totalitate cu cea a județelor R. Moldova, care a existat din 1998 până în 2003, când s-a trecut la raioane. Lipsește doar fostul județ Taraclia, creat suplimentar în 1999.

În timpul consultărilor, mai mulți reprezentanți ai administrațiilor publice locale s-au arătat sceptici privitor la obținerea obiectivelor scontate în urma procesului de amalgamare.
În prezent, R. Moldova numără 32 de raioane și 896 sate, comune, orașe și municipii. Cele mai recente date arată că populația țării a scăzut până la 2,6 milioane de persoane. (Sursa: Radio Europa Liberă)

Ce se întâmplă cu reforma administrativă din România

Discuția despre reforma administrativă în România, comasarea localităților și crearea unor unități administrative mai mari, capabile să atragă mai bine fonduri europene, durează de ani de zile, dar nici un Guvern nu a reușit să o pună în practică, în principal din cauza disensiunilor cu UDMR privind modul de organizare al județelor populate de maghiari.

Senatul a adoptat în luna noiembrie 2022 în calitate de cameră decizională un proiect de lege inițiat în septembrie de Guvern pentru modificarea şi completarea OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, care permite constituirea consorţiilor administrative, transmite Agerpres. Legea prevede și alocări bugetare speciale pentru localitățile care se asociază.

Legea, care mai trebuie promulgată de președintele Iohannis, face primul pas spre reforma teritorială. E vorba despre înființarea consorțiilor administrative – asocierea voluntară dintre două sau mai multe localități învecinate, potrivit proiectului pus în dezbatere publică. Această modificare a fost asumată de România prin PNRR.

Citește integral aici